Curtea de Justiție a Uniunii Europene, garant al protejării dreptului Uniunii
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este una dintre cele șapte instituții europene.
Instituție judiciară a Uniunii, aceasta are drept misiune să garanteze respectarea dreptului european, asigurând interpretarea și aplicarea uniformă a tratatelor, precum și controlul legalității actelor adoptate de instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii.
Instituția contribuie la protejarea valorilor Uniunii și, prin jurisprudența sa, consolidează construcția europeană.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este compusă din două instanțe: „Curtea de Justiție” și „Tribunalul”.
Prefața președintelui
În fiecare an, Panorama, raport anual al Curții, propune o privire retrospectivă asupra evenimentelor din anul precedent, deschizând totodată perspective pentru viitor. Aceasta este de asemenea ocazia de a replasa activitatea noastră în cadrul mai larg al istoriei instituției noastre și al integrării europene.
Koen Lenaerts
Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene
La 10 decembrie 1952, în ședința de instalare a Curții instituite prin Tratatul de la Paris, primul președinte al instanței, Massimo Pilotti, a făcut referire în discursul său la poetul și omul politic italian Dante Alighieri: „ubicumque potest esse litigium, ibi debet esse judicium ” („oriunde poate exista un litigiu, trebuie să existe și o judecată”). De asemenea acesta amintea că Curtea avea misiunea de a garanta tuturor – „state, întreprinderi sau simpli particulari” – respectarea limitelor în care trebuia să se încadreze acțiunea organelor Comunității.
În aceeași zi, Jean Monnet saluta în noua instanță „nu numai Curtea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, ci și perspectiva unei Curți Federale Europene Supreme”, semn al „prezenței suverane a dreptului în Comunitate”. După mai mult de 70 de ani, aceste principii fondatoare continuă să inspire acțiunea noastră cotidiană. Ele evidențiază progresele realizate în 2025 și provocările pe care le anticipăm pentru 2026.
2025 a fost primul an complet de punere în aplicare a reformei care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2024 și care prevede transferul parțial al competenței preliminare a Curții de Justiție către Tribunal în șase domenii specifice (TVA, accize, Codul vamal, clasificarea tarifară, drepturile pasagerilor și schema de comercializare a certificatelor de emisii). Rezultatele obținute s-au dovedit foarte satisfăcătoare. Reforma se bazează pe un mecanism de „ghișeu unic”, potrivit căruia toate cererile preliminare sunt introduse în fața Curții de Justiție care, după consultări interne, stabilește dacă acestea trebuie transmise Tribunalului sau soluționate de ea însăși. De la intrarea în vigoare a reformei, aproape 100 de cereri de decizie preliminară au fost tratate de ghișeul unic, iar aproximativ nouă din zece cereri au fost transmise Tribunalului, întrucât se încadrau exclusiv în unul dintre cele șase domenii menționate anterior.
În plus, în anul 2025, compunerea instanțelor Uniunii a evoluat în mai multe rânduri. La Curtea de Justiție, doi noi judecători și-au preluat funcțiile, dintre care unul provenea de la Tribunal. La Tribunal, au avut loc cinci noi numiri, dintre care două pentru a înlocui membri care au devenit judecători la Curtea de Justiție. Pe de altă parte, în septembrie 2025, guvernele statelor membre au reînnoit mandatele a 19 judecători ai Tribunalului pentru perioada 2025-2031. În același timp, domnul Marc van der Woude a fost reales președinte al Tribunalului pentru un al treilea mandat, iar domnul Savvas Papasavvas a fost reînvestit în funcția de vicepreședinte.
În anul 2025, instituția a continuat transformarea politicii sale de comunicare, în special prin lansarea unor informări audiovizuale prezentate de membrii Curții de Justiție în cauzele cele mai importante. Un judecător care a făcut parte din camera care a pronunțat hotărârea prezintă în mod concis și didactic implicațiile cauzei, precum și modul în care Curtea de Justiție a soluționat problemele juridice ridicate. În paralel, mai multe proiecte majore au înregistrat progrese pentru a putea fi lansate simultan începând cu luna ianuarie 2026: reformarea site-ului web Curia, principalul portal al instituției, dezvoltarea unui nou motor de căutare și transformarea Curia Web TV, platforma audiovizuală până acum internă, într‑un veritabil instrument de comunicare externă care completează canalele de comunicare existente.
În ceea ce privește progresele tehnologice, inteligența artificială continuă să joace un rol important în transformarea instituției. În acest an, au fost lansate sau testate mai multe instrumente bazate pe această tehnologie, în special Curia AI Brain, o platformă de uz intern dezvoltată de instituția însăși și care urmărește să pună la dispoziția membrilor personalului o serie de asistenți IA specializați, care răspund nevoilor specifice ale Curții.
În sfârșit, 7 decembrie 2025 a marcat cea de a 25-a aniversare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Pentru a celebra acest eveniment și contribuția Cartei la jurisprudență și la protecția drepturilor fundamentale, următorul Forum al magistraților, care va avea loc la Curte în martie 2026, va fi dedicat în întregime rolului central al Cartei în ordinea juridică a Uniunii.
Prin intermediul acestor proiecte și cu o privire hotărâtă orientată spre viitor, Curtea rămâne fidelă vocației sale din anul 1952: garantarea respectării dreptului, a încrederii cetățenilor și a stabilității ordinii juridice a Uniunii.
