A | Cuvânt-înainte al grefierului
Anul 2025 a constituit o etapă importantă în evoluția instituției – un an ambițios, menit să consolideze fundamentele pe care aceasta se sprijină, pregătind-o în același timp pentru transformările viitoare.
Alfredo Calot Escobar
Grefierul Curții de Justiție
În era tehnologiilor emergente, a unei anumite reorganizări a pieței muncii, dar și într‑un context marcat de așteptări ridicate față de Uniune, trebuie reamintite valorile care stau la baza funcționării Curții – calitatea și celeritatea justiției, apropierea de cetățeni, diversitatea lingvistică și culturală sau gestionarea optimă a resurselor care îi sunt încredințate. Tocmai pentru a garanta păstrarea acestora, Curtea a dus la bun sfârșit mai multe proiecte strategice menite să îi permită să facă față schimbărilor preconizate.
Pe plan judiciar, anul 2025 a marcat primul an complet de la intrarea în vigoare a transferului parțial al trimiterilor preliminare de la Curtea de Justiție la Tribunal. Toate serviciile instituției, pe baza unei pregătiri aprofundate, au asigurat o punere în aplicare fluidă și controlată a reformei, demonstrând capacitatea lor de adaptare și de a sprijini cele două jurisdicții în fața noilor lor provocări. Primul bilanț al aplicării reformei se dovedește a fi foarte pozitiv, întrucât toate obiectivele au fost atinse: transferul contribuie la îmbunătățirea soluționării cauzelor și la valorificarea deplină a avantajelor rezultate din reforma structurii Curții de Justiție a Uniunii Europene, în beneficiul tuturor justițiabililor. În același timp, noile norme privind publicitatea observațiilor în procedurile preliminare au fost puse în aplicare cu succes și asigură o mai bună înțelegere a mecanismului preliminar și a aspectelor juridice supuse dezbaterii.
Apropierea Curții de cetățeni a fost de asemenea una dintre prioritățile anului. Serviciile instituției responsabile cu comunicarea și cu tehnologia informației, lucrând în strânsă cooperare, au depus eforturi susținute pentru a concepe noul site internet al Curții, integrând un motor de căutare regândit în totalitate și consolidarea sistemului de retransmisie online a ședințelor. În paralel, diversitatea canalelor de comunicare a fost consolidată, în special prin lansarea Curia Web TV, un nou instrument modern și educativ care contribuie, prin formate audiovizuale atractive, la o mai bună înțelegere a activității jurisdicționale. Cu alte cuvinte, instituția nu numai că s-a dotat cu un site mai lizibil și mai ușor de utilizat: aceasta a finalizat, după eforturile depuse pentru a-și consolida prezența pe rețelele sociale, modernizarea politicii sale de comunicare externă către publicul larg și către generațiile tinere.
În plus, atractivitatea a constituit tema principală a politicii de resurse umane a Curții, care a pus în aplicare numeroase inițiative pentru a-și consolida capacitatea de a suscita interesul candidaților proveniți din toate statele membre și având profiluri diferite. Astfel, instituția s-a angajat în vederea creării unor căi de recrutare mai atractive, mai incluzive și mai comprehensibile, așa încât să extindă sfera candidaților interesați de oportunitatea de a se alătura Curții. Anumite acțiuni au vizat în mod direct îmbunătățirea condițiilor de stagiu, astfel încât remunerarea stagiarilor să garanteze accesul egal al tuturor tinerilor absolvenți care doresc să descopere instituția. Altele au constat în aprofundarea acțiunilor de sensibilizare a statelor membre ale căror cetățenii sau naționalități sunt mai puțin reprezentate în cadrul instituției, cu dorința constantă de a consolida diversitatea culturală și lingvistică a personalului său. În sfârșit, mai multe inițiative au permis Curții să își aprofundeze politica de accesibilitate și de incluziune, pentru a oferi persoanelor cu handicap posibilitatea de a se alătura pe termen lung instituției și de a contribui ca ea să devină în fiecare zi mai ambițioasă în acest domeniu.
Fidelă spiritului său inovator, Curtea a parcurs etape semnificative în domeniul tehnologic. Integrarea și dezvoltarea instrumentelor bazate pe inteligența artificială au continuat în paralel cu o importantă activitate de elaborare a unui cadru etic pe deplin adaptat cerințelor legate de misiunea jurisdicțională a Curții. De la pregătirea unei Carte etice de integrare a inteligenței artificiale până la elaborarea unor instrucțiuni specifice care reglementează utilizarea instrumentelor de IA implementate în instituție, aceasta din urmă s-a asigurat că facilitează utilizarea unor instrumente din ce în ce mai promițătoare. Aceste instrumente necesită însă o bună înțelegere a limitelor lor, a riscurilor asociate și a necesității de a asigura în permanență o supraveghere umană. Astfel, Curtea a continuat să avanseze cu determinare, dar și cu prudență, în special prin extinderea programelor de formare oferite personalului pentru a-l însoți în aceste experiențe noi de utilizare.
Valori puternice, ambiții clare și un angajament reînnoit constant în favoarea calității justiției europene: așa se prezintă rezumatul acestui an 2025 mândru de serviciile instituției.
B | Evenimentele emblematice ale anului
Anul 2025: un an decisiv pentru reforma jurisdicțională a Uniunii
Anul 2025 a marcat primul an complet de punere în aplicare a transferului parțial al competenței preliminare a Curții de Justiție către Tribunal și constituie rezultatul unui proces început cu mult timp în urmă. Astfel, fundamentele acestei reforme au fost puse încă de la Tratatul de la Nisa (2001), apoi reafirmate în cadrul reformei arhitecturii jurisdicționale din 2015.
Obiectivul său a fost acela de a consolida eficacitatea sistemului jurisdicțional al Uniunii prin asigurarea unui echilibru mai bun al volumului de muncă între Curtea de Justiție și Tribunal. Aceasta a devenit posibilă prin dublarea numărului de judecători ai Tribunalului, complet finalizată în anul 2022, care îl dotează cu capacitățile necesare pentru a soluționa cauzele suplimentare.
Punerea sa în aplicare a necesitat modificări importante ale Statutului și ale normelor de procedură. Modificările Statutului, propuse de Curtea de Justiție, au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Modificările Regulamentelor de procedură care au urmat revizuirii Statutului pentru a asigura punerea sa în aplicare au fost, la rândul lor, aprobate în Consiliu.
Ultima etapă a acestei reforme s-a încheiat la 1 octombrie 2024, odată cu aplicarea unor noi norme care pun în practică transferul parțial al competenței preliminare către Tribunal și modernizează procedurile în fața celor două instanțe. După un an complet de la intrarea sa în vigoare, primul bilanț al reformei arată că Curtea de Justiție și Tribunalul au integrat pe deplin aceste noi modalități de funcționare, spre satisfacția tuturor părților implicate în procedura preliminară.
Ce este o trimitere preliminară?
Dreptul Uniunii face parte din dreptul național al fiecărui stat membru al Uniunii. Prin urmare, dreptul Uniunii poate fi invocat în fața instanțelor naționale, care îl aplică în mod direct.
În cazul în care există îndoieli cu privire la modul în care trebuie interpretat dreptul Uniunii într-o cauză, judecătorii naționali pot și, în anumite cazuri, trebuie să adreseze întrebări Curții de Justiție și, în anumite domenii specifice, Tribunalului. Astfel, ei pot să obțină clarificări cu privire la semnificația unei dispoziții a dreptului Uniunii sau chiar cu privire la validitatea sa. Aceasta le permite, așadar, să aplice în mod corect și coerent dreptul Uniunii.
Competența Tribunalului în materie preliminară
Tribunalul este în prezent competent să examineze cereri de decizie preliminară privind domenii specifice, clar delimitate, suficient de separabile de alte domenii și care au dat naștere unui corpus important de jurisprudență a Curții de Justiție. Această reformă permite astfel o reducere reală a sarcinii Curții de Justiție, transferând Tribunalului întrebările preliminare care țin de mai multe domenii specifice, și anume 1/Sistemul comun al TVA, 2/accizele, 3/Codul vamal, 4/clasificarea tarifară a mărfurilor, 5/compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare, a întârzierii sau a anulării și 6/sistemul de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră.
Ghișeul unic: o procedură eficientă
Reforma nu a modificat procedura de introducere a cererilor de decizie preliminară: toate continuă să fie depuse la Curtea de Justiție. În schimb, un mecanism de „ghișeu unic” permite identificarea cererilor care țin de competența Tribunalului. Decizia de a menține o cauză în fața Curții de Justiție sau de a o transfera revine fie președintelui Curții, după ascultarea vicepreședintelui și a prim-avocatului general, fie Curții de Justiție, în reuniune generală.
În cadrul Tribunalului, două camere specializate, care judecă în principiu în complet de cinci judecători, sunt în prezent competente să soluționeze aceste cauze. Pe de altă parte, anumiți judecători ai Tribunalului sunt de asemenea desemnați să exercite funcția de avocat general în cadrul Tribunalului pentru a asigura o procedură echivalentă celei a Curții de Justiție.
Cale de atac și reexaminare
În materie preliminară, având în vedere natura procedurii, deciziile pronunțate de Tribunal nu pot face obiectul niciunui recurs în fața Curții de Justiție. Cu toate acestea, există un mecanism de reexaminare: în termen de o lună, prim-avocatul general al Curții de Justiție poate propune acesteia să reexamineze o hotărâre a Tribunalului în cazul unui risc serios de atingere adusă unității sau coerenței dreptului Uniunii.
Bilanț după un an
De la intrarea în vigoare a reformei, noul ghișeu unic a tratat deja aproape 100 de cauze preliminare. Aproape 85 % dintre acestea au fost transmise Tribunalului, întrucât se încadrau exclusiv în cele șase domenii de competență specifice prevăzute în dispozitiv.
În 2025, Tribunalul a soluționat primele cauze transferate în cadrul noului sistem. Au fost astfel soluționate 16 cauze, fără a fi necesar să se organizeze o ședință și fără să se solicite concluzii. Majoritatea – 11 cauze – au putut fi închise prin ordonanță. Cinci cauze au fost soluționate prin hotărâre. Termenele de prelucrare s-au dovedit a fi deosebit de scurte: în medie, 10,9 luni pentru cauzele soluționate prin hotărâre, de la ghișeul unic până la decizia finală (în medie 6,2 luni dacă se ține seama de cauzele soluționate prin hotărâre sau ordonanță).
Prin urmare, dispozitivul funcționează în mod eficient, iar primele rezultate arată că reforma își atinge obiectivele: accelerarea soluționării cauzelor și echilibrarea volumului de muncă al instanțelor Uniunii în serviciul cetățenilor și al întreprinderilor.
Doriți să aflați mai multe?
Pentru a permite profesioniștilor din domeniul dreptului și în special instanțelor naționale să înțeleagă mai bine funcționarea ghișeului unic și criteriile de repartizare a competențelor, instituția a publicat un document referitor la punerea în aplicare a noilor norme privind transferul parțial al competenței preliminare către Tribunal. Disponibil pe site-ul internet al Curții, acesta enumeră cererile introduse în primul an de la intrarea în vigoare și precizează, pentru fiecare dintre ele, dacă a fost transmisă Tribunalului sau menținută în fața Curții de Justiție, împreună cu motivele corespunzătoare.
Împărțirea competențelor între Curtea de Justiție și Tribunal
Sporirea transparenței justiției europene
Anul 2025 marchează un moment important în politica de comunicare a Curții. Având în vedere evoluțiile tehnologice și dorința de a face justiția europeană mai ușor de înțeles și mai apropiată de cetățeni, instituția a elaborat o serie de inițiative destinate să modernizeze canalele sale de informare și să favorizeze o mai bună înțelegere de către public a misiunii și a activităților sale.
Noi rețele sociale pentru o mai mare apropiere de cetățeni
Rețelele sociale fac astăzi parte din viața de zi cu zi a cetățenilor și constituie o sursă importantă de informații pentru mulți dintre ei, în special pentru tinerele generații. Pentru a răspunde acestei nevoi și a garanta astfel difuzarea de informații fiabile și corecte cu privire la activitățile sale într‑un mod cât mai apropiat de cetățeni, Curtea și-a diversificat prezența pe rețelele sociale, deschizând în 2025 conturi pe patru noi platforme: Bluesky, Threads, WhatsApp și Instagram.
Datorită acestor noi canale, care completează oferta informațională a Curții pe LinkedIn, X, YouTube și Mastodon, Curtea poate ajunge la un public nou și poate comunica – într‑un mod adaptat nevoilor sale și direct cu acesta – despre activitatea ei, precum și despre importanța rolului său în protejarea drepturilor cetățenilor și în menținerea unei Europe bazate pe valori democratice.
Publicul va putea, pe această cale, să dispună cu ușurință, în orice moment și în orice loc, de o informare clară cu privire la actualitatea judiciară a Curții, completată, de la începutul anului 2026, cu o ofertă audiovizuală inovatoare și îmbogățită, odată cu lansarea noii platforme audiovizuale Curia Web TV.
Asistare din toată Europa la ședințele Curții
Momentul-cheie al procedurii, ședințele în fața Curții de Justiție și a Tribunalului, care au loc la Luxemburg, sunt publice și deschise tuturor cetățenilor. Din dorința de transparență și de a face justiția accesibilă celor 450 de milioane de cetățeni europeni, care sunt vizați în mod direct de deciziile instanțelor Uniunii, Curtea a instituit un mecanism care permite tuturor persoanelor să asiste la ședințe de la distanță, fără a trebui să se deplaseze la Luxemburg.
Începând din luna aprilie 2022, instituția a decis astfel, cu titlu experimental, să pună la dispoziție pe site-ul său internet un serviciu de difuzare a înregistrării ședințelor de audiere a pledoariilor în Marea Cameră și în Plenul Curții de Justiție, în paralel cu difuzarea în direct a ședințelor de pronunțare a unor hotărâri și de citire a concluziilor. Succesul acestei faze-pilot a condus la integrarea unei dispoziții specifice în Regulamentul de procedură al Curții de Justiție pentru a permanentiza acest dispozitiv, dar și pentru a deschide posibilitatea de a difuza anumite ședințe de audiere a pledoariilor ale camerelor compuse din cinci judecători atunci când cauza justifică acest lucru. În plus, pentru a înțelege cât mai bine contextul cauzei și schimburile dintre părți și instanță în ședință, fiecare retransmisie a unei ședințe de audiere a pledoariilor este precedată de o scurtă explicație a cauzei de către un atașat de presă, în formă audiovizuală, care este difuzată de asemenea pe site-ul Curții și pe rețelele sale sociale.
În ceea ce privește Tribunalul, retransmisia ședințelor de audiere a pledoariilor, a pronunțării hotărârilor sau a prezentării concluziilor a fost de asemenea integrată în regulamentul său de procedură. În măsura în care normele și modalitățile de punere în aplicare a retransmisiei menționate trebuiau stabilite de Tribunal, acesta a adoptat în februarie 2025 o decizie privind retransmisia pronunțării unor hotărâri sau a prezentării de concluzii. În aplicarea deciziei menționate, prima difuzare a avut loc în luna mai, cu ocazia pronunțării în direct a unei hotărâri a Marii Camere. Alte două au urmat în luna septembrie.
Această consolidare a comunicării audiovizuale a instituției permite astfel Curții să exploateze pe deplin potențialul tehnologic care a cunoscut o accelerare cu ocazia crizei sanitare din 2020, dar mai ales să permită oricărei persoane interesate de activitatea sa judiciară, indiferent dacă este vorba de profesioniști și viitori profesioniști din domeniul dreptului (judecători naționali, avocați, agenți ai guvernelor statelor membre și ai instituțiilor Uniunii, profesori, studenți), de jurnaliști sau, mai general, de orice cetățean curios să afle mai mult despre misiunea instituției, să urmărească ședințele în aceleași condiții ca persoanele care se află fizic în sălile de ședință, indiferent unde se află, fără a trebui să se deplaseze la Luxemburg.
O dezbatere judiciară mai transparentă
În același spirit de deschidere, Curtea a continuat în anul 2025 punerea în aplicare a deciziei adoptate în 2024 prin care se urmărea publicarea online, după închiderea cauzei, a observațiilor scrise depuse în cauzele preliminare de diferiții actori din procedura preliminară (părți în fața instanței naționale, instituții, state membre...), cu excepția cazului în care aceștia se opun. Pentru a facilita consultarea lor, accesul la aceste observații se face prin intermediul motorului de căutare al Curții de pe site-ul său internet, ceea ce permite oricărei persoane interesate să ia cunoștință de pozițiile adoptate în cursul dezbaterii desfășurate în fața Curții de Justiție sau a Tribunalului înainte de pronunțarea hotărârii preliminare.
Modernizarea produselor de comunicare pentru a se adresa publicului larg
În conformitate cu acest obiectiv, care vizează sporirea accesibilității jurisprudenței pentru nespecialiști, Curtea a urmărit modernizarea unuia dintre produsele sale emblematice, și anume comunicatele de presă. Acestea au făcut obiectul unei reformări la sfârșitul anului 2023, cu scopul de a oferi rezumate mai scurte și mai narative, mai bine adaptate așteptărilor mass-mediei și ale publicului larg. Această reformă a luat avânt în anul 2025, cu difuzarea unor comunicate mai clare, mai concise și mai atractive, redactate într‑un limbaj mai accesibil. Majoritatea acestora sunt însoțite de o „scurtă explicație”, respectiv un rezumat destinat să faciliteze reutilizarea sa de către mass-media.
În paralel, Curtea a inaugurat un nou instrument de comunicare: capsule explicative audiovizuale, sub forma unor scurte debriefinguri prezentate de judecătorii care au judecat cauza, sunt acum difuzate după pronunțarea celor mai importante hotărâri. Acest dispozitiv inovator permite explicarea în câteva minute a deciziilor care suscită un interes mediatic puternic, întotdeauna într‑un limbaj clar și accesibil. Prima capsulă, difuzată în luna mai, a vizat cauza italiană C-460/23 Kinsa: explicația a fost prezentată în limba de procedură a cauzei, italiana, de președintele Curții, domnul Koen Lenaerts. Subtitrată în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, capsula a fost publicată online pe site-ul Curia imediat după pronunțarea hotărârii și difuzată simultan pe rețelele de socializare. Aceasta a avut un real succes, cu aproape 20 000 de vizualizări pe LinkedIn. În anul 2025, au fost difuzate pe site-ul internet și pe rețelele sociale 11 materiale video explicative de acest tip referitoare la hotărâri ale Marii Camere a Curții de Justiție.
Prin aceste inițiative, Curtea și-a continuat în 2025 angajamentul față de o justiție europeană mai transparentă, mai comprehensibilă și mai apropiată de cetățeni, adaptându-și formatele de comunicare la noile așteptări ale publicului.
Cooperarea cu instanțele din Europa
Dreptul Uniunii Europene se aplică în toate statele membre, constituind astfel un corpus juridic partajat, bazat pe comunitatea de valori pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Pentru a consolida această comunitate juridică și pentru a garanta o interpretare uniformă a dreptului Uniunii, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, chiar dincolo de procedurile în fața celor două instanțe ale sale, este angajată de mult timp într‑un dialog deschis și constant cu magistrații din statele membre – instanțe constituționale și supreme ale statelor membre sau instanțe de fond și de apel –, dar și cu rețelele judiciare și cu instanțele internaționale, cum ar fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu care face schimb de bune practici pentru a consolida calitatea justiției. Acest dialog, care se concretizează prin conferințe și întâlniri care au loc atât la Curte, cât și în statele membre, a fost deosebit de bogat în 2025.
„EUnited in Diversity” la Sofia
Organizată pentru prima dată în 2021 la Riga (Letonia) și aprofundată în cadrul celei de a doua ediții din 2023 la Haga (Țările de Jos), conferința „EUnited in Diversity” a ajuns la a treia ediție la sfârșitul verii anului 2025 la Sofia, sub egida Curții Constituționale a Republicii Bulgaria. Aceste conferințe bienale reunesc reprezentanți ai Curții de Justiție și ai curților constituționale naționale, cu ambiția de a consolida dialogul între aceste instanțe, dar și de a favoriza interacțiunile între ordinea juridică comună a Uniunii Europene și sistemele juridice naționale ale statelor membre.
Având ca temă „Rolul justiției constituționale în ordinea juridică comună a Uniunii Europene”, ediția din 2025 a explorat noțiunea de „justiție constituțională” în cadrul Uniunii, reunind curțile constituționale (sau cele care exercită o competență constituțională) din 21 de state membre. Programul a cuprins patru paneluri referitoare la repartizarea competențelor între Uniune și statele membre, reglementată de principiul delegării, protejarea identității Uniunii în perioade de criză, articularea dintre dreptul constituțional național și dreptul Uniunii în statele membre, precum și interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii în vederea asigurării coerenței și constanței ordinii juridice comune.
Conferința a permis de asemenea o întâlnire între înalții responsabili administrativi ai instituțiilor participante, în scopul de a facilita schimbul de bune practici și de a discuta chestiuni de interes comun. Astfel, tema principală a acestei mese rotunde, la care Curtea a fost reprezentată de directoarea sa generală responsabilă cu informarea, a fost „Impactul tehnologiilor digitale asupra activității instanțelor”.
Forumul magistraților la Curte
La începutul lunii decembrie 2025, tradiționalul forum al magistraților organizat la Curtea de Justiție a reunit 148 de magistrați din curțile de apel și din instanțele de prim grad din toate statele membre. Printre temele abordate în cadrul diferitelor sesiuni de lucru s-au numărat evoluțiile recente ale procedurii preliminare, jurisprudența recentă în materie de azil și imigrație, noua competență a Tribunalului în materie de trimitere preliminară, jurisprudența recentă în materie de mandat de arestare european și de cooperare judiciară în materie civilă.
Acest forum, organizat pentru prima dată de Curte în 1968, pune în contact direct membrii Curții de Justiție și ai Tribunalului cu magistrații din statele membre. El permite stabilirea de legături informale și favorizarea unei aplicări uniforme a dreptului Uniunii de către judecătorii naționali, judecători de drept comun ai dreptului european, schimbul de idei cu privire la chestiuni comune și promovarea cunoașterii și înțelegerii reciproce a diferitelor sisteme juridice, precum și cooperarea între instanțe.
Reuniunea Rețelei Judiciare a Uniunii Europene la Lisabona
În noiembrie a avut loc la Lisabona (Portugalia) cea de a șaptea ediție a reuniunii anuale a corespondenților Rețelei judiciare a Uniunii Europene (RJUE). Creată la inițiativa Curții în 2017, cu ocazia unui forum al magistraților dedicat celei de a 60-a aniversări a Tratatelor de la Roma, RJUE are ca obiectiv consolidarea cooperării judiciare în Europa în serviciul unei justiții de calitate. Compusă din 78 de instanțe constituționale și supreme ale statelor membre, precum și din instanțele supreme ale patru țări terțe (Islanda, Liechtenstein, Regatul Unit și Ucraina), RJUE constituie un forum permanent de schimb de informații între membrii săi. Prin instituirea unei cooperări și a unui dialog informale între cele mai înalte instanțe din Europa, rețeaua completează astfel mecanismul de cooperare formală concretizat în procedura de trimitere preliminară.
Întrucât reuniunile RJUE sunt organizate în prezent de instanțele naționale cu sprijinul Curții, cea din 2025 a fost organizată de Curtea Constituțională, Curtea Supremă și Curtea Administrativă Supremă din Portugalia. La aceasta au asistat 60 de corespondenți, proveniți din 20 de state membre, dintr-o țară terță, precum și din alte patru rețele europene. Alocuțiunile și discuțiile dintre participanți au vizat viitorul cooperării în cadrul rețelei și întinderea obligației de trimitere preliminară a instanțelor naționale de ultim grad de jurisdicție.
Întâlniri cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene sunt doi actori majori ai protecției drepturilor fundamentale în Europa. Cele două instanțe aparțin unor două organizații distincte (Consiliul Europei în cazul primei, Uniunea Europeană în cazul celei de a doua), dar acestea urmăresc în mod complementar aceleași obiective, bazate pe un fundament comun de valori: demnitatea umană, libertatea, democrația, protecția drepturilor omului, respectarea statului de drept, protecția minorităților, toleranța, nediscriminarea, solidaritatea și menținerea unui spațiu de pace și justiție în Europa. Astfel, aceste instituții se asigură că mențin o relație strânsă, bazată pe întâlniri regulate, în vederea împărtășirii evoluțiilor fiecăreia în materie de jurisprudență, și pe schimb de opinii atât pe teme de interes reciproc, cât și cu privire la provocările comune. Astfel, în fiecare an, membrii celor două curți se reunesc la Luxemburg sau la Strasbourg pentru a întreține această complementaritate și cooperare în favoarea protecției drepturilor fundamentale în Europa.
Anul acesta, întâlnirea a avut loc în luna noiembrie, la Curtea de Justiție din Luxemburg. Membrii celor două instituții judiciare au participat la mai multe mese rotunde pe tema libertății de exprimare în era digitală, a interesului superior al copilului în cazurile de răpire transfrontalieră de copii sau a obstacolelor juridice și fizice în calea accesului la procedurile de azil. Întâlnirea oficială a permis de asemenea un schimb de opinii între președinții fiecărei jurisdicții cu privire la provocările cu care se confruntă justiția, care a dat naștere unui interviu video.
Cei doi președinți au subliniat printre altele importanța ca cetățenii, în contextul geopolitic și social actual, să înțeleagă ce stă la baza a ceea ce s-a construit în ultimii 75 de ani: aspirația de a garanta cea mai bună viață posibilă, prin restabilirea păcii, prin restabilirea justiției și prin funcționarea democratică a societății.
„De fiecare dată când există o încălcare concretă a independenței judiciare, de fiecare dată când libertatea de exprimare se întoarce împotriva valorilor pe care ar trebui să le promoveze – pluralismul, toleranța – odată cu discursul de incitare la ură sau la violență care se dezvoltă, trebuie să ne reamintim esențialul, trebuie să ne reamintim ce anume trebuie protejat.”
domnul Mattias Guyomar
președintele Curții Europene a Drepturilor Omului
„Statul de drept protejează cetățenii, dar protejează și sistemul democratic, care este un sistem ce trebuie să poată evolua de la alegeri la alegeri și între alegeri, care trebuie să implice societatea civilă, care trebuie să implice cetățenii și grupurile de cetățeni angajați în politică. Toate acestea sunt exprimate într-o gamă largă de hotărâri ale Curții noastre, adesea legate de libertățile fundamentale.”
domnul Koen Lenaerts
președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene
C | Relațiile cu publicul
Vizite la Curte
Curtea depune eforturi pentru a apropia instituția de cetățeni, organizând vizite și seminare care contribuie la o mai bună înțelegere a dreptului Uniunii, prin intermediul unor programe adaptate. Vizitele permit o mai bună înțelegere a rolului instanțelor Uniunii și a influenței concrete a jurisprudenței acestora asupra vieții cotidiene a cetățenilor, în timp ce seminarele, destinate în principal magistraților naționali, încurajează dialogul între judecătorii naționali și europeni. Curtea primește în clădirile sale un public variat, dar oferă și vizite în format virtual, în special un program educațional online care permite elevilor de liceu să descopere justiția Uniunii din sala lor de clasă. În 2025, 412 liceeni au participat la acest program.
Înțelegerea justiției Uniunii
Persoanele de contact pentru presă din cadrul Direcției comunicare, juriști de formație, au misiunea de a explica jurnaliștilor și altor persoane interesate hotărârile, ordonanțele și concluziile, dar și cauzele în curs. Acestea scriu comunicate de presă pentru a informa în timp real jurnaliștii și practicienii cu privire la deciziile Curții de Justiție și ale Tribunalului. Tot ele trimit persoanelor care au formulat o solicitare la serviciul de presă al Curții scrisori de informare periodice care anunță evenimentele din calendarul judiciar (ședințe de audiere a pledoariilor, de pronunțare și de prezentare a concluziilor) și instituționale importante, precum și „informări rapide” cu privire la cauzele care nu fac obiectul unor comunicate. În plus, răspund la e-mailurile și la apelurile pe care cetățenii le adresează Curții cu privire la diverse aspecte ale activității acesteia (informații de natură procedurală, explicații privind o hotărâre, rolul Curții, asistență cu privire la site-ul internet etc.).
Rămâneți informat prin intermediul rețelelor sociale ale Curții
Pentru a difuza informații în mod direct și instantaneu, Curtea este activă pe rețelele sociale prin intermediul conturilor sale LinkedIn și Mastodon, al celor două conturi X (unul în limba franceză și celălalt în limba engleză), precum și al conturilor Bluesky și Threads. În plus, aceasta dispune de un canal WhatsApp și de un canal YouTube care difuzează în cele 24 de limbi oficiale conținut audiovizual variat, în special animații, destinat publicului larg pentru a explica impactul jurisprudenței Curții asupra cotidianului cetățenilor, și emisiunile Curia Web TV. În 2025, Curtea a publicat două noi animații pe Youtube:
Transparența judiciară
Ce se întâmplă când o țară nu respectă dreptul UE?
Deschis în 2025, contul de Instagram al Curții se adresează unui public mai larg și mai tânăr, promovând totodată activitățile sale printr-o comunicare vizuală și captivantă.
Numărul abonaților la toate platformele Curții este în continuă creștere, ceea ce demonstrează interesul publicului pentru activitățile instituției.
Urmărirea în timp real a ședințelor și a deciziilor
Pentru a facilita accesul la activitatea sa judiciară, Curtea oferă un serviciu de retransmisie a ședințelor.
Pronunțarea hotărârilor Curții de Justiție și prezentarea concluziilor avocaților generali sunt difuzate în direct. Același lucru este valabil și pentru anumite hotărâri și concluzii ale Tribunalului. În ceea ce privește ședințele de audiere a pledoariilor de la Curte, în conformitate cu cerințele Regulamentului de procedură, acestea sunt retransmise ulterior. Sunt vizate ședințele de audiere a pledoariilor în Plen, în Marea Cameră sau, cu titlu excepțional, într-o cameră de cinci judecători. Înregistrarea video a unei ședințe de audiere a pledoariilor rămâne disponibilă pe site-ul Curia timp de o lună.
Pentru hotărârile marcante, un judecător care a judecat în cauză prezintă decizia Curții de Justiție într-o capsulă explicativă audiovizuală de câteva minute, într‑un limbaj clar și accesibil (a se vedea mai multe informații în capitolul „Sporirea transparenței justiției europene”).
Înainte de retransmisia ședințelor de audiere a pledoariilor, un briefing cu privire la cauză este difuzat pe site-ul Curții, în limbile ședinței, și distribuit pe rețelele sociale.