Curtea de Justiție a Uniunii Europene, garant al protejării dreptului Uniunii
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este una dintre cele șapte instituții europene.
Instituție judiciară a Uniunii, aceasta are drept misiune să garanteze respectarea dreptului european, asigurând interpretarea și aplicarea uniformă a tratatelor, precum și controlul legalității actelor adoptate de instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii.
Instituția contribuie la protejarea valorilor Uniunii și lucrează la construcția europeană prin jurisprudența sa.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este compusă din două instanțe: „Curtea de Justiție” și „Tribunalul”.
Prefața președintelui
Într‑un context mondial complicat, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a știut să își mențină cursul, ghidată de misiunea de justiție și preeminență a dreptului care îi este încredințată prin tratate.

Koen Lenaerts
Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene
Într‑un context mondial complicat, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a știut să își mențină cursul, ghidată de misiunea de justiție și preeminență a dreptului care îi este încredințată prin tratate. Aceasta și‑a continuat activitatea cotidiană de protecție a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și de contribuție la edificarea unei ordini juridice comune statelor membre. De asemenea, Curtea a stabilit noi repere esențiale pentru funcționarea sa în anii următori.
Anul trecut a marcat începutul unei noi ere pentru instituție și pentru relațiile jurisdicționale dintre Curtea de Justiție și Tribunal, precum și între aceste două instanțe și instanțele din statele membre ale Uniunii. Transferul parțial al competenței preliminare de la Curte la Tribunal a constituit o etapă importantă în evoluția arhitecturii jurisdicționale a Uniunii. Acesta va asigura, în interesul justițiabilului, o mai bună repartizare a volumului de muncă între cele două instanțe, permițând Curții de Justiție să se concentreze mai mult asupra rolului său de instanță constituțională și supremă a Uniunii. Această reformă profundă a devenit posibilă datorită unei cooperări colegiale și eficiente între cele două instanțe pe tot parcursul desfășurării sale, de la elaborarea cererii de modificare a statutului adresată legiuitorului Uniunii până la punerea sa concretă în aplicare. Această din urmă etapă a fost rezultatul unei colaborări strânse între grefele și serviciile implicate ale instituției pentru a permite Tribunalului să soluționeze acest nou contencios în condiții optime.
Pe de altă parte, în mai 2024, instituția a sărbătorit a 20-a aniversare a celei mai mari extinderi a Uniunii, atât ca număr de cetățeni și de state vizate, cât și în ceea ce privește dimensiunea sa simbolică. Celebrarea a luat forma unui colocviu care a scos în evidență îmbogățirea pe care aderarea a zece noi state a adus‑o patrimoniului nostru comun, oferind o varietate nouă de istorii naționale, de culturi și de tradiții juridice. Reunind cele două jumătăți ale continentului – est și vest – într‑un proiect constituțional comun istoric, această aderare a ilustrat de asemenea în mod concret și frapant că idealul de pace întruchipat de Uniune se află chiar în centrul procesului de integrare europeană.
Pe plan organizațional, anul 2024 a fost marcat de o nouă înnoire parțială foarte importantă a componenței Curții de Justiție, cu depunerea jurământului a nouă noi membri, dintre care cinci fuseseră anterior judecători la Tribunal. Această amplă remaniere, care a fost precedată de pronunțarea unui număr foarte mare de hotărâri la 4 octombrie 2024, a necesitat o organizare impecabilă pentru primirea membrilor și a cabinetelor acestora în cele mai bune condiții și pentru a minimiza impactul acestor schimbări asupra continuării ordonate a activităților instituției.
Întorcând privirea spre 2025, provocări incitante vor mobiliza întreaga instituție. Acestea vor viza relațiile externe, prin reformarea site‑ului internet al Curții și a motorului său de căutare a jurisprudenței, precum și prin lansarea programată a unui canal web TV consacrat activității Curții. Aceste proiecte au scopul de a răspunde nevoilor profesioniștilor din domeniul dreptului, dar și de a contribui la obiectivul fundamental de apropiere a justiției de cetățeni, astfel încât rolul și deciziile Curții să fie înțelese. Însă provocările vor viza, de asemenea, viitoarele noastre metode de lucru, continuând demersurile cu privire la întrebuințările potențiale ale inteligenței artificiale și cu privire la sistemul informatic integrat de gestionare a cauzelor. Aceste acțiuni vor fi întreprinse cu scopul de a permite instituției noastre să devină mai eficientă pentru a face față creșterii numărului de cauze, menținând în același timp cel mai înalt nivel de calitate impus de misiunea de justiție care îi este încredințată și respectând toate imperativele care stau la baza acesteia.
