A | Cuvânt-înainte al grefierului
Au trecut două decenii de când zece noi state membre au aderat la Uniunea Europeană, marcând un moment istoric în evoluția instituției noastre.
Alfredo Calot Escobar
Grefierul Curții de Justiție
Au trecut două decenii de când zece noi state membre au aderat la Uniunea Europeană, marcând un moment istoric în evoluția instituției noastre. A fost o zi de sărbătoare, dar și o perioadă de provocări fără precedent. Privind în urmă, pot spune cu mândrie nu doar că am depășit aceste provocări, ci și că am devenit mai puternici pe parcurs.
Astăzi ne aflăm în contextul unor transformări la fel de importante în cadrul instituției noastre.
Procedura legislativă de transfer parțial al deciziilor preliminare către Tribunal a fost finalizată. Datorită eforturilor neobosite ale celor două instanțe și ale diferitelor servicii, au fost luate toate măsurile necesare pentru a asigura punerea sa în aplicare armonioasă.
Același spirit de colaborare și adaptabilitate a ghidat eforturile noastre și într-un alt domeniu-cheie, cel al transformării digitale. Pe tot parcursul anului am continuat să ne dezvoltăm capacitățile digitale, dezvoltând în mod activ proiecte bazate pe inteligența artificială (IA) și aliniind totodată aceste inițiative la cerințele Regulamentului privind IA care a intrat în vigoare în acest an. Recunoscând că aportul uman rămâne esențial pentru implementarea eficientă a instrumentelor IA, am lansat un program cuprinzător și pe scară largă de formare în domeniul IA. În plus, serviciile noastre de traduceri juridice au preluat inițiativa în vederea regândirii fluxurilor de lucru într-un peisaj digital mai avansat, deschizând calea pentru celelalte servicii.
Odată cu eforturile noastre de modernizare și de inovare, asigurarea securității și a rezilienței infrastructurii noastre digitale a devenit deopotrivă vitală. Anul acesta, Regulamentul privind securitatea cibernetică a intrat în vigoare, introducând obligații semnificative pentru instituția noastră, într-un calendar strict.
Chiar dacă adoptăm inovarea, idealurile perene ale instituției noastre continuă să ne ghideze eforturile. În centrul succesului nostru se află cel mai mare atu al nostru: o echipă de peste 2 000 de persoane dedicate provenite de pe întregul continent, care lucrează armonios în fiecare zi pentru a înfăptui justiția. Adevărata valoare a acestui efort colectiv constă în diversitatea sa; combinând o gamă largă de perspective, culturi, experiențe și talente, aceasta ne consolidează capacitatea de a ne îndeplini misiunea.
Pentru a păstra și a atrage cele mai bune talente din toate statele membre, inițiativele menite să asigure atractivitatea țării noastre gazdă ca loc de muncă au continuat pe tot parcursul anului. Pentru prima dată am văzut recunoașterea politică a provocărilor unice cu care se confruntă personalul din Luxemburg în comparație cu colegii din Bruxelles. Printr-o procedură departe de a fi simplă, autoritățile bugetare au aprobat cererea noastră de acordare a unei indemnizații temporare de cazare pentru colegii din grupe de remunerație inferioare – un prim pas esențial în abordarea acestei inegalități.
Angajamentul nostru față de diversitate depășește cadrul personalului nostru. În anul 2024 am luat noi inițiative, împreună cu Rețeaua Europeană de Formare Judiciară, pentru a ameliora echilibrul geografic al profesioniștilor naționali din domeniul justiției care participă la stagiile de lungă durată din cadrul Curții. Aceste eforturi au dat rezultate tangibile, candidați din trei noi state membre depunându-și candidaturile pentru prima dată în istoria de aproape douăzeci de ani a programului.
Acest lucru demonstrează de asemenea angajamentul nostru de lungă durată de a consolida dialogul cu instanțele naționale, un principiu pe care l-am urmărit în mod activ pe tot parcursul anului. Un alt pas semnificativ în promovarea dialogului judiciar a fost făcut de Rețeaua Judiciară a Uniunii Europene: reuniunea corespondenților a fost găzduită, pentru prima dată, în afara zidurilor instituției noastre și a fost coorganizată de Conseil d’État din Belgia. Acest aspect a oferit rețelei o nouă perspectivă, consolidând ideea fundamentală că dialogul judiciar, prin însăși esența sa, transcende granițele instituționale.
În paralel cu aceste jaloane externe, ne-am îndreptat atenția spre interior, reafirmându-ne angajamentul pentru cele mai înalte standarde etice, care au făcut dintotdeauna parte integrantă din identitatea noastră. În acest an am consolidat aceste standarde într-un Cod de conduită aplicabil întregului personal, aliniind principiile noastre la standardele ridicate stabilite anterior pentru membri.
Așa cum în urmă cu douăzeci de ani am făcut față provocărilor extinderii cu hotărâre și ghidați de o aspirație comună, sunt convins că peste douăzeci de ani vom privi cu aceeași mândrie transformările de astăzi. Provocările cu care ne confruntăm astăzi ne permit să adoptăm evoluțiile novatoare care vor trasa calea instituției noastre în viitor, onorând în același timp bogatele tradiții care i-au modelat trecutul.
B | Evenimentele emblematice ale anului
Transferul parțial al competenței preliminare
Pentru a permite instanțelor Uniunii să înfăptuiască o justiție de calitate în termene rezonabile și să atingă cel mai bun echilibru între volumul de muncă al Curții de Justiție și cel al Tribunalului, la 1 septembrie 2024 au intrat în vigoare modificări importante ale statutului și ale normelor de procedură. Modificările statutului, propuse de Curtea de Justiție, au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Cele ale regulamentelor de procedură au fost adoptate de Curtea de Justiție și de Tribunal după aprobarea Consiliului. Aceste modificări pun în aplicare transferul parțial al competenței preliminare către Tribunal și modernizează procedurile în fața celor două instanțe.
Modificările statutului și punerea lor în aplicare
Modificările Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene permit transferul parțial al competenței preliminare către Tribunal începând cu 1 octombrie 2024. Este o posibilitate care a existat încă de la semnarea Tratatului de la Nisa în 2001 și care a revenit pe ordinea de zi în contextul reformei arhitecturii jurisdicționale a Uniunii în 2015, în special al dublării numărului de judecători la Tribunal, finalizată pe deplin în anul 2022.
Competența Tribunalului de a judeca cereri de decizie preliminară trebuie exercitată în domenii specifice identificabile în mod clar, care ridică puține probleme de principiu și pentru care există o bază jurisprudențială importantă a Curții de Justiție care să fie de natură să ghideze Tribunalul în exercitarea acestei noi competențe. Pe de altă parte, este vorba despre cereri de decizie preliminară care ar trebui să dea naștere unui număr suficient de mare de trimiteri pentru ca transferul către Tribunal să producă o reală reducere a volumului de muncă pentru Curtea de Justiție.
Aceste domenii specifice sunt sistemul comun al TVA-ului, accizele, Codul vamal, clasificarea tarifară a mărfurilor, compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare sau a întârzierii ori a anulării serviciilor de transport și schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Împărțirea competențelor între Curtea de Justiție și Tribunal
Modificările Regulamentului de procedură al Curții de Justiție precizează, în primul rând, modalitățile examinării inițiale a cererilor de decizie preliminară având ca obiect stabilirea instanței care trebuie să le soluționeze. În continuare, acestea prevăd dispozițiile necesare pentru a garanta o examinare rapidă a cererilor pe care Tribunalul le trimite Curții de Justiție pentru motivul că necesită o decizie de principiu susceptibilă de a aduce atingere unității sau coerenței dreptului Uniunii. În sfârșit, ele prevăd modalitățile de publicare online, într-un termen rezonabil după închiderea cauzei, a memoriilor sau a observațiilor scrise depuse în trimiterile preliminare de persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut.
Modificările Regulamentului de procedură al Tribunalului precizează modalitățile de examinare a cererilor de decizie preliminară transmise Tribunalului. Pentru a oferi instanțelor naționale și persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut aceleași garanții precum cele aplicate de Curtea de Justiție, Tribunalul a reluat în esență dispozițiile Regulamentului de procedură al Curții de Justiție aplicabile cererilor de decizie preliminară, inclusiv pe cele referitoare la publicarea memoriilor și a observațiilor scrise depuse de persoanele interesate.
Alte modificări majore privesc structura și organizarea Tribunalului. Acestea prevăd constituirea unei camere intermediare de nouă judecători, prezidată de vicepreședintele Tribunalului. Cererile de decizie preliminară vor fi atribuite unor camere compuse din cinci judecători însărcinate în mod special cu aceste cauze, dar vor putea fi trimise unui alt complet de judecată, în funcție de importanța întrebărilor adresate.
Judecătorii care urmează să exercite funcția de avocat general în cauzele preliminare (precum și cei care urmează să îi înlocuiască în caz de împiedicare) sunt aleși de Tribunal și asistă completul de judecată competent în fiecare cauză preliminară, după modelul participării avocaților generali la procedurile în fața Curții de Justiție.
Pe de altă parte, Tribunalul a precizat normele referitoare la protecția datelor cu caracter personal, precum și modalitățile de depunere și de notificare a actelor de procedură în cadrul cererilor de decizie preliminară.
Amploarea modificărilor a făcut necesară o reformare a dispozițiilor practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului.
Alte modificări ale normelor de procedură
Alte noutăți vizează îmbunătățirea, simplificarea și modernizarea soluționării cauzelor de către Curtea de Justiție și Tribunal, ținând seama de experiența dobândită în timpul crizei sanitare. Pentru Curtea de Justiție, cea mai importantă este posibilitatea – prevăzută deja de Tribunal – ca reprezentanții părților sau ai persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut să participe la o ședință de audiere a pledoariilor prin videoconferință, cu respectarea condițiilor juridice și tehnice precizate în Instrucțiunile practice pentru părți. Pe de altă parte, Tribunalul a revizuit o serie de dispoziții care au vocația de a se aplica acțiunilor directe, printre care cele privind regimul de confidențialitate al actelor de procedură, adaptarea cererii introductive în cursul judecății și condițiile de formă care trebuie respectate pentru depunerea actelor de procedură.
În sfârșit, în ceea ce privește retransmisia ședințelor Curții de Justiție, instrument de transparență și de accesibilitate a justiției, o nouă dispoziție precizează normele aplicabile retransmisiei ședințelor de audiere a pledoariilor, a pronunțării hotărârilor și a prezentării concluziilor avocaților generali. La rândul său, Tribunalul a introdus dispoziții în esență echivalente.
Mărturia doamnei Giulia Predonzani, atașată la grefierul Tribunalului
„Pasionații de jogging pot considera reforma statutului ca fiind maratonul la care fiecare alergător vrea să participe într-o zi... și se gândește la asta de mai bine de douăzeci de ani. Pentru a realiza acest lucru, a fost necesară parcurgerea mai multor etape. Astfel, finalizarea reformei arhitecturii jurisdicționale a Curții de Justiție a Uniunii Europene a pus la dispoziția Tribunalului resursele și structura care să îi permită să soluționeze cererile de decizie preliminară cu celeritatea necesară. Cu toate acestea, nu se putea opri aici.
Pentru a parcurge acest maraton, Tribunalul a trebuit de asemenea să se doteze cu un cadru normativ și practic adaptat. Mai întâi, pentru a ține seama de implicarea instanțelor naționale și a persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut în procedurile preliminare, Tribunalul a adaptat nu doar Regulamentul său de procedură și dispozițiile practice de punere în aplicare, ci și decizia sa privind utilizarea aplicației e-Curia, precum și toate textele de «soft law» – aide-memoire-uri, formulare, documente de informare (omiterea datelor în procedurile judiciare, modele de cereri). În continuare, Tribunalul a trebuit să adopte deciziile privind compunerea și funcționarea camerelor sale și a diferitelor sale complete, inclusiv a noii sale camere intermediare, și să aleagă avocații generali pentru soluționarea cererilor de decizie preliminară. În sfârșit, pentru a configura noi fluxuri de lucru, Tribunalul a trebuit să se coordoneze cu ceilalți parteneri «maratoniști» ai săi, în special Direcția generală multilingvism, Direcția tehnologia informației și Direcția cercetare și documentare. O etapă‑cheie a fost crearea unui «ghișeu unic»: o aplicație care centralizează analiza cererilor de decizie preliminară care pot fi transmise Tribunalului. Dialogul fructuos cu grefa Curții de Justiție, un adevărat partener instituțional, a fost o constantă valoroasă pe parcursul întregului «antrenament».
Pregătirea, anticiparea nevoilor, munca intensă și de anduranță, toate într-un interval de timp ambițios. În octombrie 2024, personalul Tribunalului și al grefei sale era pregătit, la «starting blocks» pentru a alerga la acest maraton mult așteptat! Până la sfârșitul anului 2024, 23 de dosare au trecut prin «ghișeul unic», iar 19 cauze au fost transferate în sfârșit Tribunalului. Cursa continuă și ... suntem în formă!”
Cea de a 20-a aniversare a extinderii din 2004
La 1 mai 2004, 10 noi state membre au aderat la Uniunea Europeană: Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia. Aceasta este cea mai importantă extindere, atât în ceea ce privește populația, cât și numărul de țări, pe care Uniunea a cunoscut-o vreodată.
Impactul extinderii din 2004 asupra funcționării instanțelor
Dintre toate extinderile succesive, cea din 2004 a fost cea mai importantă ca dimensiune, prin integrarea simultană a 10 noi judecători numiți atât la Curtea de Justiție, cât și la Tribunal.
Impactul asupra regimului lingvistic al Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost considerabil. Numărul limbilor oficiale a urcat de la 12 la 21, ceea ce a condus la o creștere exponențială a numărului de combinații lingvistice, de la 110 la 420.
Înființarea de noi cabinete și unități lingvistice a necesitat un efort structural semnificativ, atât din perspectivă imobiliară, cât și a recrutării, odată cu sosirea a câteva sute de noi colegi în decursul unui an.
Contribuția statelor membre care au aderat în 2004 la Uniunea Europeană s-a dovedit substanțială: în 20 de ani, aproape 1300 de cauze preliminare au fost introduse de instanțele din cele 10 state membre aderente.
„Un nou moment constituțional pentru Europa”
Pentru a celebra acest eveniment istoric, Curtea de Justiție a organizat la 3 mai 2024 un colocviu intitulat „20 de ani de la aderarea a 10 state la Uniunea Europeană: un nou moment constituțional pentru Europa”, care a reunit judecători și reprezentanți ai tuturor statelor membre ale Uniunii Europene pentru a reflecta împreună asupra contribuției Curții la progresul proiectului european și asupra contribuției celor 10 state membre la ordinea juridică comună.
Colocviul din 3 mai, ale cărui lucrări sunt publicate pe site-ul internet al Curții, a explorat mai multe teme, printre care:
- procesul de aderare a noilor state membre după căderea Zidului Berlinului, care a necesitat o transformare fundamentală a legislației, a mentalităților și a culturilor popoarelor respective;
- valorile europene comune și contribuția extinderii din 2004 la evoluția Uniunii ca „Uniune a valorilor” și
- convergența dintre economiile noilor state membre și restul Uniunii.
Prezentările oratorilor și discuțiile cu participanții au permis, printre altele, să se reamintească faptul că Uniunea Europeană este unică prin faptul că se bazează pe valori comune – în fruntea cărora se află democrația și statul de drept – pe care aceasta și statele sale membre trebuie să continue să le apere.
Declarația doamnei Ineta Ziemele, judecătoare la Curtea de Justiție, președinta grupului de lucru care a organizat conferința
„Obiectivul principal al conferinței care marchează cei 20 de ani de la cea mai importantă extindere a Uniunii Europene a fost acela de a face bilanțul impactului și al schimbării pe care această extindere a avut‑o asupra Uniunii. S‑a considerat că este un moment potrivit pentru a reflecta și pentru a face schimb de experiențe și de lecții învățate privind modul în care Uniunea a evoluat și s‑a schimbat în ultimii 20 de ani care au urmat acestui moment istoric.
La momentul pregătirii conferinței, instanțele Uniunii au propus ca extinderea din anul 2004 să fie tratată ca un moment constituțional – o schimbare de paradigmă – care a unit Europa de Est cu cea de Vest într‑un proiect constituțional comun. Uniunea Europeană și‑a diseminat valorile și principiile către părți ale Europei cu istorii deosebit de complexe. Cele zece noi state membre au intrat în Uniunea Europeană cu o puternică determinare și speranță de libertate, justiție și prosperitate. Aderarea la Uniunea Europeană a fost un proces complex, deloc evident, iar statele candidate au depus un volum incredibil de muncă și de efort pentru a îndeplini criteriile de aderare (cunoscute și sub numele de «Criteriile de la Copenhaga») stabilite pentru prima dată de Consiliul European de la Copenhaga din anul 1993.
Acea zi de acum 20 de ani a marcat de asemenea o schimbare fundamentală pentru Uniune în toate domeniile sale de competență. În ce urma să constea cu exactitate respectiva schimbare nu a fost mereu ușor de prevăzut, dar a fost evident că exista un mai mare potențial de creștere în cadrul pieței sale interne, exista o diversitate culturală, istorică și lingvistică fascinantă care a deschis și a însoțit dezvoltările politice și juridice viitoare în cadrul Uniunii. Uniunea Europeană extinsă a devenit un actor global chiar și mai important.
O altă caracteristică unică a conferinței a fost faptul că instanțele Uniunii au invitat vorbitori din fiecare stat participant care fuseseră implicați direct în procesul de aderare sau personalități de prim rang care jucaseră roluri importante în aderarea statului sau în cadrul Uniunii înseși. Conferința a introdus interdisciplinaritatea în cadrul reflecțiilor propuse de instanțele Uniunii cu această ocazie.
Profesorul Norman Davies a închis conferința cu un tur de orizont extraordinar privind istoria deosebit de complexă și adesea brutală a statelor respective. Acesta a fost un semnal necesar pentru faptul că valorile Uniunii Europene nu pot fi considerate de la sine înțelese și că sustenabilitatea și dezvoltarea acestora necesită un efort serios din partea fiecăruia în cadrul Uniunii. În timp ce reflectam la lecțiile învățate, corul instanțelor Uniunii a interpretat cântece în zece limbi, înainte de a încheia cu «Oda bucuriei» a lui Beethoven, care continuă să exprime însuși idealul Uniunii Europene – înfrățirea dintre oameni.”
Un cadru etic consolidat pentru personalul Curții de Justiție a Uniunii Europene
Prin însăși natura misiunii sale, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și‑a impus mereu cerințele cele mai stricte în materie de independență, de imparțialitate și de integritate. Respectarea acestor cerințe, care sunt deopotrivă valori pe care se întemeiază identitatea instituției, este esențială pentru a garanta încrederea în justiția europeană și, în egală măsură, legitimitatea sa. Acesta este motivul pentru care Curtea se asigură că dispune de un cadru juridic intern care corespunde celor mai ridicate standarde deontologice și astfel că răspunde așteptărilor de exemplaritate aferente unei instituții judiciare.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene respectă, așadar, dintotdeauna norme etice exigente. Membrii instituției (judecători, avocați generali și grefieri) și întregul personal sunt supuși acestor norme inclusiv după plecarea lor de la Curte.
Într‑un context în care așteptările de exemplaritate referitoare la funcția publică europeană sunt din ce în ce mai mari, Curtea a ales să urmărească modernizarea dispozitivului său intern în materie de etică. Acest demers, început din anul 2021 cu modificarea Codului de conduită a membrilor și a foștilor membri, continuă în prezent cu adoptarea unui cod de conduită destinat personalului.
Astfel, normele care sunt deja cuprinse în Statutul funcționarilor Uniunii Europene și în Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene (RAA), precum și în mai multe dispoziții interne au fost aprofundate, completate și adaptate cerințelor judiciare într‑un singur cod de conduită al personalului, care, după adoptarea sa de către Comitetul administrativ, a intrat în vigoare la 1 martie 2024.
Întemeiat pe normele deontologice care emană din diverse surse existente, acest cod furnizează, sub forma unui instrument unic, un acces facil și inteligibil pentru întregul personal căruia i se aplică normele menționate. În scopul asigurării transparenței și a securității juridice, acesta urmărește să interpreteze respectivele obligații ținând seama de particularitățile aferente misiunii jurisdicționale a Curții și să precizeze modalitatea în care ele vor fi puse în practică. Codul urmează o abordare etică, întemeiată pe valorile care guvernează acțiunea instituției, traduse prin standarde de comportament exemplare. De asemenea, codul cuprinde norme specifice pentru membrii conducerii, ținând seama de responsabilitățile specifice pe care și le asumă, și pentru referenții juridici, ca urmare a poziției pe care o ocupă pe lângă membrii Curții de Justiție și ai Tribunalului, precum și a implicării lor directe în activitatea judiciară. Aceste norme subliniază că datoria de exemplaritate este proporțională cu responsabilitățile asumate și detaliază obligațiile specifice în domeniul prevenirii conflictelor de interese și privind exercitarea unor activități externe, inclusiv după încetarea funcțiilor.
C | Relațiile cu publicul
Vizite la distanță – proiect pedagogic
Acest program pedagogic la distanță are rolul să permită liceenilor între 15 și 18 ani să descopere misiunea instituției judiciare a Uniunii din sala lor de clasă, fără a trebui să se deplaseze la Luxemburg. Proiectul are ca obiectiv sensibilizarea tinerilor liceeni și a profesorilor acestora la valorile democratice și la provocările juridice actuale și de a le explica impactul jurisprudenței Curții asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni. În 2024, aproximativ 1 300 de liceeni au avut ocazia să viziteze Curtea în cadrul acestui program.
Persoanele de contact pentru presă din cadrul Direcției comunicare, juriști de formație, au misiunea de a asigura o mai bună înțelegere a hotărârilor, a ordonanțelor și a concluziilor, dar și a cauzelor în curs de către jurnaliști și corespondenți din toate statele membre. Ei scriu comunicate de presă pentru a informa în timp real jurnaliștii și practicienii cu privire la deciziile Curții de Justiție și ale Tribunalului. Ei trimit persoanelor care au formulat o solicitare la serviciul de presă al Curții scrisori de informare periodice care anunță evenimentele procedurale și instituționale importante, precum și „informări rapide” cu privire la cauzele care nu fac obiectul unor comunicate. În plus, se ocupă de e-mailurile și de apelurile cetățenilor.
Curtea menține o prezență activă pe rețelele sociale prin intermediul celor două conturi pe X (unul în limba franceză, iar celălalt în limba engleză), al LinkedIn și al Mastodon. Numărul abonaților continuă să crească, dovedind interesul și angajamentul publicului față de activitatea instituției Curții. Curtea dispune de asemenea de un canal YouTube care permite accesul în cele 24 de limbi oficiale la conținut audiovizual variat, inclusiv la animații destinate publicului larg pentru a explica modul în care jurisprudența Curții afectează viața de zi cu zi a cetățenilor.
În 2024, Curtea a publicat o nouă animație privind împărțirea competențelor între Curtea de Justiție și Tribunal.
Retransmisia ședințelor
Pentru a facilita accesul la activitatea sa judiciară, Curtea oferă un sistem de retransmisie a ședințelor. Pronunțarea hotărârilor și prezentarea concluziilor avocaților generali sunt retransmise în direct pe site-ul internet, potrivit orarului indicat în calendarul judiciar. Ședințele de audiere a pledoariilor ale Marii Camere a Curții de Justiție sunt de asemenea retransmise ulterior.
Înregistrarea rămâne disponibilă timp de o lună.
Înainte de difuzarea ședințelor de audiere a pledoariilor, un briefing cu privire la cauză este difuzat în limbile ședinței și pe site-ul Curții, precum și pe rețelele sociale. În 2024, au fost difuzate 29 de briefinguri în total.