Panorama anului

Prefața președintelui

Anul 2022 a fost plasat sub semnul celei de a 70‑a aniversări a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cu această ocazie, Raportul anual al instituției a apărut într‑o formă nouă. Fără a face compromisuri cu privire la calitatea informațiilor, a fost ales un format mai concis, care să ofere o imagine de ansamblu asupra principalelor evoluții semnificative ale instituției și ale jurisprudenței sale într‑un stil mai direct și accesibil cât mai multor persoane.

Perioada acoperită de această Panoramă a fost marcată de revenirea la funcționarea normală a instituției, după doi ani dificili din cauza crizei sanitare legate de pandemia Covid‑19. Desigur, instrumentele tehnologice introduse în timpul acestei crize fac parte acum din mediul nostru de lucru cotidian, însă era primordial ca instituția să fie revigorată din interior prin restabilirea spontaneității discuțiilor și a interacțiunilor la fața locului, atât de importantă pentru eficacitatea activității celor două instanțe.

Celebrarea celei de a 70‑a aniversări a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în jurul temei „O justiție apropiată de cetățean”, a fost marcată printr‑o serie de evenimente și de manifestări precum Ziua specială a porților deschise organizată la 8 octombrie 2022, Forumul extraordinar al magistraților, care a avut loc în perioada 4‑6 decembrie 2022 și a culminat cu o ședință solemnă la care au participat Alteța Sa Regală Marele Duce Moștenitor al Luxemburgului, precum și înalți reprezentanți ai instituțiilor europene, ai autorităților luxemburgheze, ai lumii judiciare și ai corpului diplomatic, publicarea unei cărți omagiale, emiterea unui timbru special de către poșta luxemburgheză, lansarea unui film despre istoria Curții sau noua denumire dată clădirilor instituției, cu referire la personalități marcante din istoria justiției.

2022 a fost anul aniversării a 70 de ani ai instituției, dar și un an „aniversar” pentru unele jaloane esențiale ale construcției europene: 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, căruia îi datorăm menționarea explicită în textele fondatoare ale Uniunii Europene a valorilor democratice, printre care cea a statului de drept, 25 de ani de la semnarea Tratatului de la Amsterdam, care a extins „metoda comunitară”, inclusiv competența Curții la domeniul spațiului de libertate, securitate și justiție, precum și 20 de ani de la punerea în circulație a monedei euro.

Dar toate aceste aniversări nu trebuie să mascheze realitățile cărora trebuie să le facem față.

Din nefericire, criza sanitară a fost urmată, la sfârșitul lunii februarie 2022, de izbucnirea războiului în Ucraina. Imaginile terifiante ale victimelor și ale distrugerilor, pe care le credeam revolute pe continentul european, au venit să ne amintească faptul că pacea și libertatea sunt valori care, oricât de „evidente” ar fi pentru toți cei care servesc proiectul european, nu sunt realizări de necli tit.

Însăși legitimitatea Uniunii Europene și a instituțiilor sale este contestată în mod regulat de curentele eurosceptice sau populiste ori de repunerea în discuție a valorilor democratice care constituie însuși soclul proiectului european. Într‑o Uniune Europeană căreia i s‑au conferit, prin revizuirea tratatelor, noi domenii de competență, instituția este mai mult ca niciodată chemată să adopte decizii judiciare cu privire la tematici sensibile. Indiferent dacă este vorba despre menținerea valorilor inerente statului de drept, protecția mediului, combaterea discriminărilor, protejarea vieții private și a datelor cu caracter personal, despre respectarea normelor de concurență de către giganții digitali, protecția consumatorilor sau controlul legalității măsurilor restrictive adoptate ca reacție la încălcările grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional, deciziile Curții de Justiție și ale Tribunalului vizează în mod direct mizele majore ale lumii contemporane.

Într‑un context geopolitic în care înseși fundamentele societăților noastre democratice sunt supuse unor atacuri din ce în ce mai frecvente, impactul acestor decizii implică un efort special de comunicare și de pedagogie pentru a elimina aproximările sau dezinformarea, dar și pentru ca concluziile jurisprudenței europene să fie corect integrate în diferitele ordini juridice naționale.

Pe plan statistic, numărul cauzelor introduse la cele două instanțe în anul 2022 este comparabil cu cel din anul precedent (1 710 cauze în 2022, față de 1 720 de cauze în 2021). În ceea ce privește numărul cauzelor soluționate de Curtea de Justiție și de Tribunal, acesta este într‑o ușoară scădere (1 666 de cauze în 2022, față de 1 723 de cauze în 2021). Prin efectul conjugat al acestor două evoluții, numărul total de cauze pendinte este într‑o ușoară creștere (2 585 de cauze în 2022, față de 2 541 de cauze în 2021).

Numărul cauzelor introduse la Curtea de Justiție, chiar dacă într‑o ușoară scădere în raport cu anul precedent (806 cauze în 2022, față de 838 de cauze în 2021), a rămas ridicat în acest an, în special în domeniul cererilor de decizie preliminară. În plus, un număr din ce în ce mai mare de cauze aflate pe rolul Curții de Justiție ridică chestiuni sensibile și complexe, care necesită mai mult timp și reflecție.

În acest context, pentru a‑și prezerva capacitatea de a da decizii de calitate într‑un interval de timp rezonabil, Curtea de Justiție, folosindu‑se de abilitarea conferită prin tratate, a adresat legislatorului Uniunii, la 30 noiembrie 2022, o cerere vizând transferul către Tribunal al competenței preliminare în anumite materii specifice, precum și o extindere a mecanismului admiterii în principiu a recursurilor împotriva deciziilor Tribunalului.

Profit de această ocazie pentru a mulțumi călduros colegilor mei și întregului personal al instituției pentru munca remarcabilă pe care au efectuat‑o pe tot parcursul anului trecut, fără de care numeroasele și strălucitele realizări care au însoțit acest an nu ar fi putut fi obținute.