În acest context, instituția se poate felicita pentru faptul că eforturile depuse pentru conceperea și realizarea unui sistem de videoconferință care să permită desfășurarea de ședințe la distanță în fața celor două instanțe, cu interpretare simultană, au fost recompensate cu Premiul bunei administrări pentru excelență în inovare și transformare, acordat de Ombudsmanul European.
În anul 2021, Curtea și personalul său s-au confruntat cu persistența măsurilor sanitare și a restricțiilor destinate să stăvilească valurile succesive ale pandemiei Covid-19. În pofida acestui fapt, personalul Curții a reușit să asigure continuitatea activităților sale în serviciul justiției europene, bazându-se pe învățămintele și pe noile obiceiuri dobândite, de la izbucnirea pandemiei în anul 2020, grație utilizării tehnicilor de lucru și de comunicare la distanță. În acest context, instituția se poate felicita pentru faptul că eforturile depuse pentru conceperea și realizarea unui sistem de videoconferință care să permită desfășurarea de ședințe la distanță în fața celor două instanțe, cu interpretare simultană, au fost recompensate cu Premiul bunei administrări pentru excelență în inovare și transformare, acordat de Ombudsmanul European.
Anul 2021 a fost, de asemenea, marcat de o reînnoire parțială importantă a Curții de Justiție, prin sosirea a nouă membri noi. În timp ce colegii mei m-au onorat acordându-mi din nou încrederea lor prin realegerea în funcția de președinte, domnul judecător Bay Larsen a fost ales vicepreședinte în urma plecării doamnei Silva de Lapuerta. În același an, Tribunalul a primit, de asemenea, cinci judecători noi.
Pe de altă parte, în cursul anului, s-a înregistrat o creștere a numărului de cauze introduse la cele două instanțe (1 720 în anul 2021, față de 1 584 în anul 2020), precum și a numărului de cauze soluționate (1 723 în anul 2021, față de 1 540 în anul 2020). Diversitatea și impactul deciziilor pronunțate, fie că este vorba de domenii precum statul de drept, mediul, protecția datelor cu caracter personal, protecția socială sau ajutoarele acordate în contextul crizei sanitare din domeniul sănătății, arată în ce măsură activitatea instituției se află în centrul realităților contemporane și are un impact concret asupra vieții cetățenilor și a întreprinderilor din Uniunea Europeană. Mai multe provocări decurg din aceste constatări.
În primul rând, această realitate impune Curții să își consolideze demersul de apropiere față de cetățeni prin încurajarea unei mai mari transparențe a funcționării sale. În acest sens, este în curs de desfășurare un proiect de difuzare, cu titlu experimental, a ședințelor de audiere a pledoariilor din Marea Cameră prin webstreaming. Dezvoltarea digitală a fost esențială pentru gestionarea remarcabilă a crizei sanitare și pentru răspunsul dat de Curte la restricțiile de circulație legate de pandemie. Cunoștințele tehnice s-au dezvoltat și am asistat la spargerea barierei digitale: standardul s-a schimbat. Prin urmare, a sosit momentul ca aceste evoluții tehnologice și societale să facă Curtea accesibilă pentru întreaga Europă.
În al doilea rând, instituția își va continua reflecția cu privire la modul în care se poate realiza o reechilibrare a volumului de muncă între Curtea de Justiție, compusă dintr-un judecător pentru fiecare stat membru, și Tribunal, care dispune de doi judecători pentru fiecare stat membru începând din luna septembrie.
În al treilea rând, observăm o tendință difuză de a contesta autoritatea deciziilor judiciare și, în unele state membre, de a pune în discuție proiectul de integrare europeană, precum și valorile și principiile sale fondatoare. Această tendință necesită o vigilență constantă în ceea ce privește calitatea deciziilor Curții, explicarea lor în fața publicului și transparența activității sale. Acest lucru este necesar pentru ca justiția europeană să fie corect percepută și înțeleasă, respectiv să rămână, în orice împrejurări, în serviciul exclusiv al respectării normei de drept.
Revine astfel instituției noastre sarcina de a deduce toate învățămintele din experiența de gestionare a pandemiei și de a consolida în mod durabil câștigurile obținute în funcționarea sa și în relațiile cu instanțele naționale, dar și cu opinia publică din întreaga Uniune. Acestor obiective le va fi consacrat anul 2022, an în care Curtea își sărbătorește cea de a 70-a aniversare, prin multiple realizări, evenimente și manifestări.
