Însoțirea instituției către o nouă etapă a istoriei sale

A | Introducerea Grefierului

Grefierul Curții, secretar general al instituției, conduce serviciile administrative sub autoritatea președintelui.

Anul 2021 a fost, pentru serviciile instituției, un an de consolidare a noilor metode implementate în anul 2020 în vederea asigurării continuității și a calității serviciului public al justiției europene, într-un context marcat de continuarea crizei pandemice și de adaptabilitatea pe care aceasta a necesitat-o atât la nivel organizațional, cât și individual. Printre aceste realizări se numără în special dematerializarea și simplificarea fluxurilor decizionale, responsabilizarea sporită a personalului și instaurarea unui nou echilibru între viața profesională și cea privată. Rezultatele remarcabile obținute de Curtea de Justiție și de Tribunal, precum și Premiul bunei administrări decernat Curții de Ombudsmanul European pentru proiectul „Ședințe la distanță” în categoria inovare/transformare reprezintă, așadar, pentru toate serviciile, o sursă de recunoaștere și de motivare pentru a continua pe această cale.

Anul 2021 a constituit, de asemenea, ocazia de a extinde și de a accelera transformarea funcționării serviciilor, prin lansarea mai multor proiecte care vor oferi o structură pentru viitor.

Este vorba, în primul rând, despre intensificarea sprijinului oferit instanțelor, al căror volum de muncă, în special cel al Curții de Justiție, atinge niveluri inedite. Astfel, sunt în curs de desfășurare proiecte în vederea dezvoltării sistemelor de informare în domeniul jurisdicțional în scopul cercetării și al asistenței la redactare, precum și pentru a consolida sprijinul direct acordat activității jurisdicționale oferit cabinetelor membrilor instanțelor. O reflecție este efectuată de asemenea în vederea examinării mijloacelor, în special tehnice, care permit accelerarea luării la cunoștință a conținutului actelor de procedură.

Instituția se va putea baza pe posibilitățile oferite de instrumentele digitale. Exemplele nu lipsesc: digitalizarea fluxurilor de documente și a proceselor decizionale, atât administrative (prin finalizarea proiectului de gestionare a documentelor HAN), cât și jurisdicționale (cu proiectul de sistem integrat de gestionare a cauzelor – SIGA –, care implică o colaborare strânsă între toate serviciile, grefele și cabinetele membrilor instanțelor). Aceste două proiecte deschid perspective importante de simplificare a proceselor, de monitorizare a procedurilor, de cercetare și de asistență în tratarea cauzelor. Serviciile informatice asigură, în paralel, o monitorizare tehnologică și experimentează diverse instrumente de tehnologie avansată, indiferent dacă este vorba, de exemplu, despre instrumente legate de spațiul de lucru sau de inteligența artificială.

În al doilea rând, Curtea va continua să își asume pe deplin angajamentul față de multilingvism, constând în asigurarea întinderii acoperirii sale lingvistice și a calității serviciilor sale de traducere juridică și de interpretare. Este vorba despre o expertiză unică în lume, ce trebuie menținută și dezvoltată prin încorporarea posibilităților legate de evoluțiile tehnologice, în special pentru a face față creșterii volumului de muncă. În spatele noțiunii de „multilingvism” se află capacitatea Curții de a se adresa fiecărui justițiabil și fiecărui cetățean în propria limbă. Prin urmare, miza este accesibilitatea și legitimitatea sistemului judiciar al Uniunii, dar și păstrarea diversității culturale și lingvistice a Uniunii în ansamblul său. Acesta este sensul „Demersului privind multilingvismul” pe care Curtea îl desfășoară de mai mulți ani printr-o serie de acțiuni și evenimente care subliniază valoarea multilingvismului și angajamentul Curții față de acesta. Grădina Multilingvismului, la care lucrările de amenajare au început anul acesta, va fi una dintre manifestările sale permanente și vizibile, printre alte proiecte viitoare.

În al treilea rând, este necesară o apropiere mai mare a Curții față de cetățeni, făcând-o mai accesibilă și mai cunoscută. Curtea este chemată, mai mult ca oricând, să ia decizii care au un impact politic și social important asupra statelor membre și a cetățenilor: politica economică și monetară, statul de drept, dreptul de azil, combaterea terorismului, drepturile fundamentale […]. Amploarea consecințelor acestor decizii, adesea complexe, necesită o muncă de comunicare și de explicație pentru ca cetățenii să fie în măsură să le înțeleagă și să aprecieze rolul fundamental al instanțelor Uniunii. Pentru atingerea acestui obiectiv, două proiecte inovatoare merită să fie subliniate.

Un proiect în desfășurare ar trebui să permită, în curând, asigurarea, cu titlu experimental, a webstreamingului anumitor ședințe ale Marii Camere, care să ofere o dimensiune reînnoită principiului publicității ședinței, în conformitate cu mijloacele tehnologice contemporane. Orice student în drept, jurnalist, magistrat național sau cetățean interesat ar putea să asiste, de la locul de reședință, la ședințele de audiere a pledoariilor ale Curții de Justiție fără a trebui să se deplaseze la Luxemburg, iar aceasta în toate limbile acoperite de interpretarea oferită cu ocazia ședinței. Această facilitate ar constitui o fereastră deschisă pentru întreaga lume asupra realității cotidiene a activității jurisdicționale a Curții.

Pe de altă parte, proiectul de vizite la distanță – a cărui fază-pilot a fost desfășurată în anul 2021 cu clase de liceu din mai multe țări ale Europei – va permite diversificarea ofertei de primire a vizitatorilor: majoritatea cetățenilor europeni care nu se pot deplasa la Luxemburg vor putea vizita Curtea în condiții cât mai asemănătoare posibil cu cele propuse vizitatorilor prezenți la fața locului. Această inovație elimină constrângerile legate de distanțarea geografică și de percepția de inaccesibilitate pe care o poate genera Curtea în rândul unei părți a publicului. În cele din urmă, datorită noilor tehnologii, Curtea se poate deplasa virtual la toți cetățenii statelor membre.

În al patrulea și ultimul rând, aceste proiecte de viitor vor fi însoțite de o gestionare ambițioasă a personalului, pusă în centrul politicii Curții în materie de resurse umane. Organizațiile, private sau publice, naționale sau europene, încearcă să răspundă noului context marcat de dezvoltarea programelor de telemuncă, de aspirațiile colaboratorilor către o mai mare autonomie și de așteptările tinerelor generații. Pentru a duce la bun sfârșit proiectele importante pe care și le-a stabilit, Curtea se înscrie în această mișcare pentru a putea, ca și până acum, să se bazeze pe colaboratori implicați și talentați. Acest lucru necesită o abordare globală a gestionării resurselor umane, de la metodele de recrutare până la pregătirea pentru pensionare, trecând prin dezvoltarea competențelor prin formare inițială și continuă, observare la locul de muncă și mentorat, fără a uita gestionarea carierei și perspectivele de mobilitate intra și interinstituționale. Pentru a continua să vizeze excelența, revine Curții sarcina de a crea condiții de muncă stimulative și dinamice. Aceasta include un demers fundamental care trebuie să constituie fundalul permanent al orientărilor adoptate în cadrul administrării serviciilor: integrarea, în întreaga viață a instituției, a problemelor legate de diversitate și de incluziune.

Vă dau întâlnire anul viitor pentru a face bilanțul anului 2022, plasat sub semnul celei de a 70-a aniversări a Curții, decana de vârstă a instituțiilor Uniunii!

Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, judecători ce reprezintă curțile constituționale și instanțele constituționale ale statelor membre ale Uniunii și membrii Curții de Justiție a Uniunii Europene s-au întâlnit pentru a dezbate tradițiile juridice comune ale Uniunii și modul de a le concilia cu tradițiile constituționale și cu identitățile naționale ale statelor membre. Conferința a fost intitulată „UniE în diversitate: între tradițiile constituționale comune și identitățile naționale”. A fost organizată în comun de Latvijas Republikas Satversmes tiesa (Curtea Constituțională a Letoniei) și de Curte și a avut loc în perioada 2-3 septembrie 2021 la Riga, în Letonia. Ideea unei conferințe comune care ar deschide un dialog între curțile constituționale și Curte a fost lansată în anul 2019 de doamna Ineta Ziemele, care era la acea dată președinta Curții Constituționale a Letoniei, și a fost susținută pe deplin de președintele Curții de Justiție, domnul Koen Lenaerts. A fost nevoie de doi ani pentru ca aceasta să devină o realitate, în special ca urmare a obstacolelor ridicate de pandemia de Covid-19.

Structura specială a conferinței, precum și ocazia de a se întâlni în cele din urmă personal au fost foarte agreabile și au dat evenimentului o dinamică ce a făcut din aceasta un succes, atât sub aspectul organizării, cât și al fondului. Toate instanțele prezente au participat activ la dezbateri deschise și libere, cu intervenții excelente și concluzii care au fost publicate de atunci într-o culegere.

Ajungerea la un acord comun cu privire la necesitatea inițierii unui astfel de dialog și continuarea acestuia în viitor este remarcabilă în sine.

Mijloacele de informare naționale și internaționale și mijloacele de comunicare socială (#RigaJusticeConference) au reflectat pe larg evenimentul. În plus, Curtea Constituțională a Letoniei a lansat primul episod al serviciului său audio la cerere intitulat Tversme cu domnul Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție, ca invitat de onoare pentru a sublinia importanța dialogului.

Sunt încântată să am ocazia de a împărtăși experiența mea de la Forumul magistraților europeni care a avut loc la Luxemburg în perioada 20-22 noiembrie 2021. Programul Forumului a cuprins sesiuni de lucru cu teme foarte diferite, prin urmare voi evoca seminariile la care am participat personal.

Unele aspecte ridicate de magistrații intervenienți și discutate de participanți constituie o contribuție foarte interesantă la exercitarea activității jurisdicționale. În special, aș dori să menționez reflecția care s-a dezvoltat în jurul dreptului la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, al rolului pe care îl are articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și al domeniului său de aplicare din punctul de vedere, printre altele, al dreptului la o protecție judiciară efectivă și la un judecător imparțial. Forumul ne-a furnizat o perspectivă completă cu privire la evoluția jurisprudenței Curții de Justiție în jurul acestui precept și cu privire la temeiul juridic pe care l-a utilizat pentru jurisprudența sa mai recentă, începând cu anul 2018 (a se vedea C‑64/16, Associação Sindical dos Juízes Portugueses). În aceste hotărâri, mai multe norme ale Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE) sunt coroborate cu articolul 47 din cartă: cum ar fi cea potrivit căreia „Statele membre stabilesc căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii” [articolul 19 alineatul (1) TUE], cea care prevede valorile Uniunii, printre care statul de drept (articolul 2), principiul cooperării loiale între statele membre [articolul 4 alineatul (3)], precum și dispozițiile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (articolele 6 și 13). Noi toți, magistrați europeni, judecători angajați în construcția dreptului Uniunii, am putut deduce concluzii utile pentru a aplica, la nivel național, dispozițiile articolului 47 din cartă.

Un alt aspect discutat în mod aprofundat în cadrul Forumului 2021 a fost cel al noțiunii de independență judiciară, problemă care privește nu numai organizarea judiciară a fiecărui stat membru al Uniunii, ci și fiecare membru al puterii judiciare a acestor state. Astfel, s-a amintit că nu este suficient ca un organ judiciar să fie instituit prin lege, ci trebuie, în plus, să se asigure că acesta nu are legături organice sau funcționale cu autoritățile pe care trebuie să le supravegheze. Cu titlu de exemplu, am studiat cazul mandatului european de arestare: Curtea a stabilit că principiile recunoașterii reciproce și încrederii reciproce dintre statele membre pot fi limitate în împrejurări excepționale, ceea ce presupune să se examineze cu prioritate dacă un stat care solicită altuia predarea unei persoane prezintă un sistem judiciar deficitar în raport cu principiul independenței judiciare. Această discuție, foarte utilă, întrucât este foarte practică, va permite magistraților naționali să facă față îndoielilor care apar din ce în ce mai frecvent în luarea deciziei.

Am discutat de asemenea cu colegii despre condițiile de exercitare a profesiei noastre, evocând obligațiile noastre de imparțialitate, dar și dreptul nostru de a beneficia de protecție împotriva presiunilor externe. Am comentat o serie de măsuri legislative ale mai multor state membre care afectează cariera judiciară, cum sunt procedurile disciplinare sau normele privind răspunderea judecătorilor, și care nu respectă principiile dreptului Uniunii.

În sfârșit, grație Forumului 2021, am avut șansa de a asista la o ședință de audiere a pledoariilor în fața Marii Camere într-o cauză care examinează tocmai conformitatea cu dreptul Uniunii a normelor de procedură disciplinară referitoare la magistrați adoptate de un stat membru. Această exercitare practică a dreptului Uniunii a permis tuturor participanților la Forumul 2021 să descopere funcționarea justiției Uniunii, printre altele datorită întrebărilor adresate reprezentanților părților de membrii Marii Camere. Întrebările lor au arătat raționamentul juridic ce trebuie urmat pentru a rezolva o problemă de o natură atât de complexă.

Participarea mea la Forumul 2021 a fost foarte fructuoasă. Cunoștințele pe care le-am dobândit în cadrul acestuia mă ajută să clarific diferite noțiuni juridice foarte utile în activitatea noastră cotidiană, în care observ ponderea crescândă a contribuțiilor Curții. Am plecat de la Forumul 2021 cu un mare sentiment de satisfacție, cel de a fi membru al unei Uniuni Europene care ne furnizează norme juridice care permit coexistența pașnică a unor persoane și a unor țări diverse și cel de a fi putut întâlni instituția sa judiciară care, prin intermediul interpretării și prin aplicarea legii, ne ajută să structurăm ideea de cetățenie a Uniunii.

Forumul 2021, datorită unei organizații remarcabile, a fost un moment de dialog și de întâlniri între profesioniști ai justiției și am putut observa, cu ocazia acestei ediții, o mare apropiere și o mare convivialitate între participanți și membrii instituției care s-au implicat puternic în reușita acestui eveniment.

Criza sanitară care a marcat anii 2020 și 2021, prin dificultățile pe care le-a ridicat pentru cetățenii Uniunii Europene în special în materie de deplasări, a determinat Curtea să consolideze acțiunile întreprinse față de public. Prin urmare, criza a reprezentat un element determinant pentru punerea în aplicare a unor noi forme de comunicare și un accelerator pentru finalizarea unor proiecte inițiate înainte de apariția pandemiei. Curtea desfășoară o politică de deschidere față de cetățeni, astfel încât aceștia să își cunoască mai bine drepturile prin intermediul jurisprudenței celor două instanțe ale instituției. Această politică a cunoscut o intensificare atât prin utilizarea mijloacelor tradiționale de comunicare, cât și prin apariția unor noi oferte destinate publicului.

Ședințele la distanță, introduse în anul 2020 pentru a asigura continuitatea serviciului public european de justiție, constituie o inovație pentru care instituției i s-a decernat, în anul 2021, Premiul bunei administrări al Ombudsmanului European, atribuit pentru excelență în inovare sau transformare. În anul 2021, videoconferința a fost utilizată pentru 131 de ședințe de audiere a pledoariilor în fața Tribunalului și a Curții de Justiție. Aceste ședințe la distanță au deschis calea pentru retransmiterea, pe termen scurt, a ședințelor de audiere a pledoariilor.

Numărul comunicatelor de presă, destinate să informeze în timp real jurnaliștii și practicienii cu privire la deciziile Curții de Justiție și ale Tribunalului încă de la pronunțarea acestora, pentru ca publicul să aibă cunoștință de ele, a crescut considerabil în anul 2021. 231 de comunicate de presă au fost publicate în anul 2021, respectiv, ținând seama de toate versiunile lingvistice disponibile pe site și transmise corespondenților, 3 206 comunicate de presă.

Atașații de presă din cadrul Direcției comunicare și-au consacrat eforturile și competențele pentru a explica hotărârile, ordonanțele și concluziile, dar și problemele în curs, înmulțind contactele cu jurnaliștii din statele membre pentru a le furniza informații de primă mână, pentru a-i sensibiliza cu privire la cauzele importante și pentru a le explica soluția dată de instanțe problemelor de drept ridicate în cauzele respective. Astfel, atașații de presă au difuzat 601 scrisori de informare, în principal în atenția jurnaliștilor, dar și a profesioniștilor dreptului, și au transmis 630 de „Informări rapide” referitoare la cauze care nu au făcut obiectul unor comunicate de presă. În plus, în ceea ce privește cererile speciale de informare privind funcționarea instituției sau a cauzelor, au fost primite și soluționate în anul 2021 12 538 de e-mailuri și 7 182 de apeluri telefonice (în limba fiecărui solicitant) și, în conformitate cu reglementarea aplicabilă, Curtea a dat curs unui număr de 110 cereri de documente administrative și de arhive istorice.

Instituția, prezentă din anul 2013 pe Twitter, a continuat să utilizeze această platformă pentru a informa publicul larg cu cele două conturi ale sale, unul în limba franceză, iar celălalt în limba engleză, care însumează 127 700 de followers. Au fost trimise 962 de tweeturi consacrate în esență celor mai importante hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție și de Tribunal și principalelor evenimente ale vieții instituției. Prezentă de asemenea pe platforma profesională LinkedIn, instituția a difuzat 365 de mesaje în atenția celor 132 000 de followers.

Publicul profesioniștilor din domeniul dreptului, la rândul său, are acces la „Fișele tematice”, precum și la „Buletinul lunar de jurisprudență”, compilație de rezumate ale deciziilor Curții de Justiție și ale Tribunalului care merită, având în vedere aspectele de drept analizate, o atenție deosebită. Aceste instrumente, propuse de Direcția cercetare și documentare, permit profesioniștilor din domeniul dreptului să profite imediat de actualitatea jurisprudențială generală sau specifică unui anumit domeniu al dreptului Uniunii Europene.

Instrumentele tehnologice cele mai performante au fost testate și utilizate de Curte pentru a ajunge la un public cât mai larg posibil. Indiferent dacă este vorba despre publicarea Raportului anual l Panorama anului în format HTML punerea la dispoziție a unor noi instrumente de consultare de către Direcția bibliotecă, pregătirea vizitelor la distanță ale Curții în atenția unor grupuri de liceeni, instituția judiciară a Uniunii a multiplicat inițiativele destinate publicului.

Organizarea vizitelor este o activitate importantă pentru Curte în cadrul politicii sale de deschidere și de difuzare a cunoașterii nu numai în rândul profesioniștilor din domeniul dreptului și al studenților la drept, ci și al cetățenilor europeni. Contextul sanitar din anul 2021, deși mai puțin strict decât în anul 2020, a limitat totuși vizitele și primirea vizitatorilor. Cu toate acestea, Curtea și-a redeschis porțile, în măsura posibilului, și a primit 1 843 de vizitatori în clădirile sale. Dezvoltarea vizitelor la distanță, potrivit modelului tradițional, concepute ca vizite la fața locului, a continuat și s-a consolidat, întrucât au fost organizate 87 de programe de vizite pe platforme digitale, care au permis primirea a 3 210 persoane.