Un an plasat sub semnul adaptării și al continuității serviciului public al justiției europene

A | Introducerea Grefierului

La scară individuală, anul 2020 a fost un an dificil pentru toți din cauza restricțiilor, a bolii și a incertitudinii care o însoțește.

Pe planul gestionării serviciilor instituției, acest an a reprezentat o provocare considerabilă, abordată cu determinare, metodă și adaptabilitate. Într‑un termen foarte scurt a trebuit să se realizeze o metamorfoză completă a modului de funcționare a instituției. Niciun serviciu nu a fost scutit de această necesitate de a se adapta, de a inova, de a se reinventa.

Din fericire, instituția s‑a putut întemeia pe o structură și pe proceduri care fuseseră stabilite pentru situații de criză. Această structură se bazează pe o celulă de criză, competentă să adopte, la nivelul instituției în ansamblu, deciziile majore legate de situația de criză și de evoluția sa. Ea adoptă măsurile generale care decurg din acestea (regimul de muncă la distanță, măsurile transversale referitoare la gestionarea personalului etc). Aceste decizii generale sunt puse ulterior în aplicare la nivelul Centrului de management de criză (CMC), compus din reprezentanți ai tuturor celulelor operaționale care asigură continuitatea activităților în cadrul fiecărui serviciu. Cu ocazia reuniunilor sale regulate, CMC a asigurat de asemenea transmiterea informațiilor către celula de criză pentru a permite pilotarea situației.

Această gestionare a crizei, asociind strâns serviciile și cele două instanțe găzduite de instituție, a permis să se desfășoare o acțiune coerentă articulată în jurul a trei obiective concomitente și interdependente: asigurarea securității sanitare a personalului și a persoanelor chemate să se deplaseze la sediul instituției, asigurarea continuității activității judiciare și acompanierea personalului. paragraph-6: În vederea asigurării securității sanitare în clădirile instituției și pentru a feri personalul de riscul de contaminare, s‑a decis, începând cu 10 martie, că sarcinile care se pretau la aceasta urmau să fie îndeplinite de la domiciliul persoanelor care trebuiau să le efectueze. Acest regim de muncă la domiciliu a fost ulterior generalizat și a devenit obligatoriu începând cu ziua de luni, 16 martie, chiar înainte de izolarea decisă de autoritățile naționale. Astfel, sediile Curții au devenit inaccesibile, cu excepția persoanelor chemate să exercite funcții esențiale care nu puteau fi exercitate la distanță. Datorită unei monitorizări permanente a evoluției sanitare și normative a situației din Luxemburg și din țările limitrofe realizate de Serviciul de securitate, precum și de Serviciul medical, în cooperare periodică cu autoritățile luxemburgheze, acest regim a făcut obiectul unor adaptări, în funcție de diferite faze, care urmăreau atingerea unui echilibru între condițiile sanitare, rata de frecventare a spațiilor, menținerea activității judiciare și nevoile personalului.

page-s3.sub-1.region-1.paragraph-6

În paralel cu regimul de muncă la distanță, unul dintre instrumentele‑cheie de protecție a sănătății persoanelor a fost definirea și punerea în aplicare a unor protocoale sanitare precise și riguroase. Pentru ca justiția Uniunii să fie pronunțată în continuare, Curtea a redeschis sălile sale de ședință începând cu 25 mai. În consecință, a trebuit gestionată – din punct de vedere logistic și de securitate sanitară – prezența cotidiană în clădiri nu numai a membrilor personalului necesar pentru organizarea ședințelor, ci și a avocaților și a agenților care veneau din întreaga Uniune Europeană. Toate măsurile deosebit de exigente puse în aplicare (luarea temperaturii cu ocazia accesului în clădiri, purtarea obligatorie a măștii în zonele comune și în ședință, respectarea distanțării fizice prin intermediul unei separări a fluxurilor de circulație, dezinfectarea locurilor frecventate, amplasarea de distribuitoare de gel hidroalcoolic, ecrane de protecție, amplasarea de marcaje, sensibilizarea prin intermediul diferitor comunicări) au permis garantarea celui mai înalt nivel de protecție pentru toate persoanele implicate, oferindu‑le totodată acestora condiții de muncă satisfăcătoare.

Reluarea ședințelor publice era necesară în vederea asigurării continuității serviciului public al justiției europene. Anterior acestei reluări a ședințelor, activitatea judiciară a putut fi menținută prin examinarea la distanță a cauzelor, în special prin intermediul unor modalități procedurale adaptate. Reprezentanții părților au fost informați în mod corespunzător cu privire la consecințele procedurale care rezultă din contextul de criză și la măsurile adoptate de grefele instanțelor, printr‑un spațiu dedicat pe site‑ul internet al instituției.

Din punct de vedere tehnic, serviciile informatice ale instituției au procedat, încă din luna februarie, la accelerarea programului de dotare cu instrumente de muncă la distanță. Lățimea de bandă a fost înmulțită cu 10 în primele săptămâni de la data primei izolări și un sistem securizat de audio‑, iar ulterior de videoconferințe a fost pus foarte rapid la dispoziția tuturor serviciilor.

După cum se prezintă în detaliu în paginile care urmează, instituția a inovat pentru a răspunde dificultăților de deplasare ale anumitor reprezentanți ai părților. Ca rezultat al unui remarcabil efort de cooperare între servicii, cele două instanțe și grefele acestora, a fost conceput un sistem unic de participare la ședință de la distanță, prin videoconferință, oferind interpretare simultană potențial către și din cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii.

În sfârșit, în cadrul unei gestionări eficiente a resurselor, s‑a procedat în mod regulat la o schimbare temporară a repartizării anumitor membri ai personalului, care erau afectați de o reducere a activității având în vedere natura atribuțiilor lor, în cadrul serviciilor care, dimpotrivă, se confruntau cu o creștere a volumului de muncă. Această solidaritate și îmbogățirea reciprocă a unor competențe și experiențe au constituit un avantaj pentru a traversa dificultățile și vor fi valoroase și în vederea reintegrării reușite a personalului în incintele instituției.

Ultimul obiectiv urmărit în cadrul gestionării crizei a fost acela de a acompania personalul de-a lungul acestei perioade inedite și caracterizate de situații personale dificile.

O atenție specială le‑a fost acordată acestora, indiferent că era vorba despre persoane afectate de virus sau despre cele expuse unui risc de contaminare, despre persoanele izolate sau care trebuiau să se ocupe de copiii rămași la domiciliu. Acestea au primit asistență din partea serviciului de resurse umane, a medicilor consultanți și a asistentelor medicale din cadrul Serviciului medical, precum și a psihologului‑consilier. Șefii de servicii au ținut de asemenea cont, într‑o abordare caracterizată prin solicitudine, de aceste situații specifice pentru adaptarea modalităților de exercitare a atribuțiilor de către persoanele vizate.

Criza pandemică și necesitatea de a găsi soluții pentru a face față consecințelor sale asupra organizării instituției au condus la o accelerare impresionantă a unor evoluții care erau în curs sau doar în fază de proiect.

Dincolo de satisfacția de a fi reușit împreună să menținem un nivel de activitate aproape echivalent cu cel cunoscut anterior, să continuăm proiectele în curs și să oferim în același timp cele mai înalte condiții de securitate sanitară, gestionarea acestei perioade inedite pentru instituție permite să se întrevadă transformări durabile și pozitive în modul de a înțelege metodele de lucru sau chiar raportul de muncă însuși, precum și potențialul prezenței virtuale.

Munca la domiciliu (totală sau parțială) constituie o realitate pentru întregul personal începând din 16 martie 2020. Pe măsura punerii în aplicare a acestei organizări impuse de circumstanțe, provocările unei noi realități au apărut în mod natural: dematerializarea și simplificarea fluxurilor decizionale, favorizarea autonomiei colaboratorilor și asigurarea calității prestațiilor acestora, revizuirea echilibrului dintre viața profesională și viața privată, solidaritatea în cadrul instituției și cu aceasta, apropierea de interlocutorii externi – instituționali sau cetățeni – grație oportunităților oferite de noile tehnologii.

Atunci când constrângerile legate de pandemie se vor fi îndepărtat, va reveni instituției sarcina de a menține rezultatele acestor evoluții în cadrul unei reveniri la o viață profesională ale cărei condiții vor fi noi și îmbunătățite. Obstacolele care au trebuit depășite sunt tot atâtea experiențe care ne‑au făcut, individual și împreună, mai puternici, responsabili și solidari. Iar dacă instituția a știut să facă față cu succes unui context atât de defavorabil, aceasta se datorează angajării și coeziunii colaboratorilor săi, precum și devotamentului și solicitudinii conducerii sale. Ea va putea conta și în viitor pe aceste calități pentru a pregăti reintegrarea personalului său și pentru a se prezenta ca un tot unitar într‑un mediu în care mobilitatea și responsabilitatea vor figura printre parametrii reînnoiți ai organizării sale.

C | Bilanț al activității Curții în timpul pandemiei

Continuarea activității jurisdicționale a Curții în timpul pandemiei a fost posibilă prin măsuri puse în aplicare pentru a garanta buna funcționare a justiției europene, dar și pentru a continua să îi informeze pe cetățenii Uniunii cu privire la drepturile lor și la acțiunea instanțelor europene. Atât prin dezvoltarea unui sistem care permite oferirea posibilității de a pleda de la distanță cu interpretare simultană, cât și prin acțiuni de comunicare internă și externă, Curtea a dat dovadă de inițiativă și de adaptabilitate. Întrucât accesul în clădirile instituției a devenit imposibil, iar ulterior a fost supus unor norme sanitare stricte, activitatea normală a vizitelor publicului și a profesioniștilor, precum și consultarea la fața locului a lucrărilor din bibliotecă au devenit în mod necesar mai rare, însă au fost identificate soluții de înlocuire.

252 de ședințe de audiere a pledoariilor (care puteau privi mai multe cauze pledate în fața aceluiași complet de judecată) au fost asigurate în total între 25 mai și 22 decembrie 2020. Printre acestea se numără 40 de ședințe în fața Curții în care părțile au intervenit de la distanță (între una și patru părți), prin videoconferință, și 38 de ședințe în fața Tribunalului în care părțile au intervenit de la distanță (între una și trei părți).

Viața instituțională și activitatea administrativă nu au fost, nici ele, întrerupte: instituția a admis, între lunile martie și decembrie 2020, mai mulți membri noi. Intrarea în funcție a noului avocat general francez, domnul Jean Richard de la Tour, a condus la o inovație: mai exact, depunerea jurământului său a avut loc de la distanță, prin intermediul ecranului, în prezența președintelui Lenaerts, a primului avocat general Szpunar și a grefierului Calot Escobar. Ulterior au putut să se deplaseze in situ pentru a depune jurământul în fața Curții domnul Athanasios Rantos, avocat general elen, la 10 septembrie, domnul Jan Passer, judecător ceh la Curtea de Justiție, și doamna Ineta Ziemele, judecătoare letonă la Curtea de Justiție, la 6 octombrie, cu aplicarea constantă a măsurilor necesare de protecție sanitară..

Toate serviciile instituției au trebuit să își adapteze modul de comunicare internă începând din luna martie. Prin utilizarea videoconferinței, echipele au putut să se reunească și să își continue activitatea de la distanță. Astfel, au fost organizate peste 150 de videoconferințe sau de audioconferințe, în medie, pe săptămână, pentru reuniuni interne sau interinstituționale.

În ceea ce privește comunicarea externă, Curtea a pus în aplicare o serie de acțiuni la distanță prin exploatarea rețelelor sociale și a mijloacelor tehnologice pentru a ajunge atât la publicul specializat sau la profesioniști, cât și la publicul larg, iar deciziile sale să poată beneficia în continuare de o difuzare adecvată.

Curtea a organizat de asemenea, pe parcursul întregului an, 29 de evenimente protocolare in situ, cu respectarea unor cerințe deosebit de stricte, precum și 5 vizite oficiale și 5 ședințe solemne. În acest cadru, au putut fi primiți de Curte 171 de magistrați naționali. Deși vizitele menționate au avut loc în cea mai mare parte anterior restricțiilor de acces impuse de combaterea răspândirii coronavirusului, Curtea de Justiție a putut găzdui ocazional evenimente esențiale (angajamentul solemn al membrilor Parchetului European la 28 septembrie, ședința solemnă de intrare în funcție a judecătorilor Ineta Ziemele și Jan Passer la 6 octombrie), a căror desfășurare a trebuit să fie adaptată ținând seama de constrângerile sanitare.

În sfârșit, membrii și personalul instituției se pot baza pe fondul Bibliotecii, cuprinzând 285 000 de volume (dintre care 155 000 de lucrări referitoare în principal la dreptul Uniunii Europene), peste 6 300 de cărți electronice, 490 de abonamente la periodice în format tipărit, precum și mai multe sute în format electronic, accesibile prin intermediul bazelor de date (peste o sută). În cadrul publicării jurisprudenței, 35 019 documente au fost publicate în Repertoriu în anul 2020. Începând cu 13 martie 2020, Information desk a pus în aplicare diferite mijloace de utilizare la distanță a resurselor documentare pentru a compensa închiderea sălii de lectură pentru utilizatori (159 de digitalizări la cerere și 724 de lucrări împrumutate prin Biblio‑drive, dispozitiv autonom de împrumut și de restituire a lucrărilor).

Pentru a respecta restricțiile de deplasare impuse de statele membre, instituția a conceput un sistem de videoconferințe care să permită, în mod excepțional, reprezentanților părților care se află în imposibilitatea de a se deplasa fizic la Luxemburg să participe de la distanță la ședință, cu respectarea multilingvismului. Doi utilizatori ai acestui sistem își împărtășesc experiența în această privință.

A pleda la distanță

„Mă onorează invitația Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de a‑mi împărtăși experiența privind utilizarea videoconferinței în cadrul ședințelor de audiere a pledoariilor Curții și de a comunica impresiile mele cu privire la acest sistem.

Trebuie subliniat mai întâi că transformarea digitală a început în Uniunea Europeană cu mult înainte de anul 2020. Acest an va rămâne însă în istorie nu numai pentru Covid‑19 și consecințele sale, ci și pentru cotitura pe care o reprezintă în digitalizare și în utilizarea videoconferinței în cadrul ședințelor CJUE.

Situația se prezintă astfel întrucât, în timp ce lista consecințelor negative ale Covid‑19 este lungă, pandemia a facilitat dobândirea de competențe digitale și a accelerat introducerea unor soluții digitale în activitatea cotidiană. În acest sens, întreprinderile, instituțiile și persoanele au început să recurgă la soluții digitale în egală măsură pentru a‑și ameliora viața de zi cu zi, pentru a lucra mai bine și mai eficient și pentru a face mai bună comunicarea cu instanțele naționale și cu CJUE.

În anul 2020, statele membre și părțile la procedurile pendinte la CJUE au avut posibilitatea de a participa prin videoconferință la ședințele de audiere a pledoariilor în fața Curții. Datorită acestei tehnologii, statele membre și părțile au avut posibilitatea de a‑și exprima punctul de vedere în timpul ședințelor de audiere a pledoariilor și de a răspunde nu numai la întrebările adresate de CJUE, ci și la întrebările și la observațiile celorlalte părți și state membre. La fel ca în cadrul unei ședințe de audiere a pledoariilor in situ, un serviciu de interpretare este disponibil în timpul videoconferinței, ceea ce a devenit posibil prin volumul de muncă imens depus de interpreți pentru a traduce simultan afirmațiile orale făcute în cadrul ședințelor pentru ca toți participanții să poată înțelege ceea ce se vorbește.

Desfășurarea ședințelor de audiere a pledoariilor nu s‑a schimbat, cu excepția faptului că agenții statelor membre și reprezentanții părților pot să rămână în țările lor și pot să participe de la distanță. O astfel de posibilitate aduce cu ea, bineînțeles, o serie de avantaje, precum comoditatea, siguranța și câștigul de timp prin evitarea deplasărilor, dar și de inconveniente, cum ar fi, de exemplu, imposibilitatea de a se putea imprima de spiritul CJUE, această formidabilă experiență reînnoită de fiecare dată când pătrundem într‑o sală de ședință a CJUE pentru a pleda personal în fața Curții.

Trebuie subliniat că, făcând posibilă utilizarea videoconferinței pentru ședințe de audiere a pledoariilor, CJUE a demonstrat că se poate adapta împrejurărilor și că procedurile trebuie să își urmeze cursul, în pofida crizei sanitare.”.

Provocările inedite ale interpretării la distanță

Desfășurarea ședințelor în care unele părți intervin de la distanță a avut repercusiuni importante asupra muncii interpreților.

Un interpret independent al cabinei spaniole care lucrează în mod constant pentru Curte explică ce a însemnat să lucreze ca interpret pentru instituțiile europene, mai exact pentru Curte, în anul 2020.

„Anul 2020 a fost atipic pentru toți. Pentru interpreți, pandemia a provocat mai întâi o oprire totală a activităților, în special ca urmare a anulării reuniunilor internaționale. La momentul reluării, condițiile de muncă au fost complet diferite. Pentru interpreții independenți, această nouă «normalitate» a generat nu puține întrebări: cum să se deplaseze, ținând seama de restricțiile privind călătoriile, și cum să lucreze în condiții sanitare și tehnice bune? Videoconferința, care permitea acum organizarea de reuniuni online, a suscitat un număr mare de preocupări cu privire la fiabilitatea conexiunilor la distanță și la calitatea sunetului, care este rareori echivalentă cu cea din sală. Trebuie dublat efortul de a‑i înțelege pe vorbitori, iar oboseala apare mai repede decât înainte.

Cred însă că la Curte conexiunile la distanță în timpul ședințelor sunt în general de bună calitate. Desigur, este imposibil să se garanteze o calitate optimă în orice moment, dar, în opinia mea, se depun toate eforturile pentru a realiza acest lucru, în special datorită testelor efectuate în prealabil cu interpreții. În plus, există o excelentă muncă de comunicare pentru a informa în prealabil părțile și interpreții cu privire la modificările legate de noile modalități de lucru și de pregătirile necesare. Interpreții independenți sunt avertizați în mod clar cu privire la acest aspect încă de la încheierea contractului.

Au fost depuse eforturi remarcabile de către instituție pentru a asigura menținerea celor mai bune condiții de muncă posibile. Am fost impresionat de seriozitatea și de rigoarea măsurilor sanitare: în plus față de ceea ce se face în mod obișnuit, interpreții nu împart nici obiectele (computere portabile, căști), nici biroul.

Nu împărțim nici măcar aceeași cabină, deci este mult mai dificil să se comunice sau pur și simplu să se asculte interpretarea colegilor noștri. Acest lucru poate afecta uniformitatea terminologiei pe care o utilizăm. Trebuie să ne coordonăm în prealabil. Confruntați cu o dificultate sau alta (o chestiune terminologică, o problemă tehnică etc.), este mai complicat să ne ajutăm unii pe alții în timp ce interpretăm. Pentru anumite chestiuni comunicăm prin gesturi, pentru altele prin telefonul mobil sau prin mesageria instantanee.

În acest context, pregătirea ședinței este fundamentală, iar Curtea este de altfel singura instituție în care agenții interpreți de conferință consacră în acest scop o zi de lucru, la fel ca interpreții permanenți. Cu privire la acest aspect, practic nu am observat nicio diferență de la începutul pandemiei. Colegii noștri sunt în continuare disponibili, chiar dacă e‑mailul și SMS‑urile sunt probabil mai utilizate și nu mai există conversații informale pe holuri.

Cred că, la început, multă lume a fost alarmată întrucât a prevăzut consecințele pe care pandemia le‑ar fi putut avea asupra profesiei noastre. Însă, odată trecut șocul inițial, au fost căutate soluții și ne‑am adaptat pentru a ieși din impas.”.

Dialogul cu profesioniștii din domeniul dreptului și cu publicul larg a continuat în anul 2020. Deși canalele tradiționale au fost menținute, acest dialog s-a intensificat în modul virtual, în special datorită serviciilor de videoconferință și platformelor de rețele sociale.

Utilizarea mijloacelor de comunicare tradiționale de către Direcția comunicare a continuat, dar accentul a fost pus pe utilizarea consolidată a mijloacelor de comunicare socială. Între 16 martie și 22 decembrie 2020 au fost publicate 142 de comunicate de presă. Conturile Twitter și LinkedIn (în limbile franceză și engleză) ale Curții au fost exploatate pentru a transmite actualitatea Curții: 668 de mesaje au fost trimise prin Twitter pentru a‑i alerta pe followers. Aceste mesaje erau destinate în special, pe de o parte, să atragă atenția asupra principalelor cauze aflate pe ordinea de zi în săptămâna următoare și, pe de altă parte, să transmită publicarea comunicatelor de presă.

Organizarea vizitelor este o activitate importantă pentru Curte în cadrul politicii sale de deschidere și de difuzare a cunoașterii nu numai în rândul profesioniștilor din domeniul dreptului și al studenților la drept, dar și al cetățenilor europeni. Măsurile sanitare puse în aplicare începând cu luna martie 2020 au împiedicat organizarea unor astfel de vizite și primirea vizitatorilor. Deși cifrele globale − 127 de grupuri cu un total de 3 729 de vizitatori – sunt în mod inevitabil inferioare rezultatelor din anii precedenți (18 099 de persoane în anul 2019), Curtea a fost din nou în măsură să identifice noi mijloace pentru a face accesibile clădirile și activitățile sale la distanță. Astfel, aceasta a propus întâlniri cu agenții Curții pe platforme digitale care permit vizita virtuală a complexului imobiliar al Palatului, precum și webinare organizate „la cerere”, pe parcursul a două zile, cu participarea unor membri, referenți juridici și administratori ai Curții. Aceste webinare au permis unui număr de 798 de persoane, în cadrul a 21 de vizite virtuale, să poată beneficia de prezentări.

Curtea, prin intermediul Direcției comunicare, a transmis 173 de comunicate de presă (cu un total de 2 292 de versiuni lingvistice) pentru a informa profesioniștii și publicul larg (3 366 de destinatari înscriși pe listele de difuzare prin e‑mail) cu privire la deciziile sale, dar și cu privire la evenimentele care au marcat viața instituției. Site‑ul curia.europa.eu a primit peste 6,6 milioane de vizite și au fost consultate peste 27 de milioane de pagini.

Instituția a continuat să fie prezentă pe rețelele sociale transmițând 702 tweeturi pe Twitter prin intermediul celor două conturi în limbile franceză și engleză. 273 de mesaje au fost de asemenea publicate pe LinkedIn.

Ținând seama de imposibilitatea de a organiza întâlniri in situ, precum Ziua porților deschise anuală, s‑a decis utilizarea mijloacelor de comunicare socială pentru a prezenta publicului din întreaga lume funcționarea Curții. Astfel, au fost organizate trei evenimente virtuale în exclusivitate prin mijloacele de comunicare socială cu ocazia Zilei Europei (9 mai), a Zilei Europene a Justiției (24 octombrie) și a aniversării înființării Curții de Justiție (4 decembrie): prezentări ale hotărârilor Curții, animații referitoare la anumite teme ale jurisprudenței, întrebări și răspunsuri. Ca urmare în special a acestor evenimente, numărul de followers ai Curții nu a încetat să crească în cursul anului, depășind 90 000 pe LinkedIn și 100 000 pe Twitter. Aceste trei evenimente au generat un total de 1 713 000 de impresii (numărul de accesări în care utilizatorii au văzut tweetul) pe Twitter și de 258 000 pe LinkedIn.

În paralel, au fost organizate pentru jurnaliști întâlniri online cu presa consacrate actualității procedurale. Cele 11 întâlniri cu presa au reunit un total de 94 de jurnaliști.

În conformitate cu reglementarea aplicabilă, Curtea a acordat acces la documentele sale administrative și la arhivele sale istorice, în cadrul a 103 cereri. Curtea a răspuns de asemenea la 17 174 de solicitări de informații din partea cetățenilor, privind atât cauzele în curs, cât și jurisprudența, funcționarea și competențele sale.

În sfârșit, Rețeaua judiciară a Uniunii Europene, creată în luna martie 2017 cu ocazia celei de a 60‑a aniversări a Tratatelor de la Roma și care regrupează instanțele constituționale și supreme ale statelor membre, s‑a reunit în mai multe rânduri prin videoconferință în cadrul a două grupuri tematice: „Inovare” și „Terminologie juridică”. Aceste reuniuni au constituit ocazia unui schimb de informații cu privire la utilizarea noilor tehnologii în susținerea activității jurisdicționale și a unei partajări a resurselor de traducere care pot fi exploatate de instanțele naționale.

Multilingvismul se înscrie în centrul desfășurării procedurilor jurisdicționale ale Curții de Justiție. În caz contrar, cetățeanul nu ar putea avea acces la justiția europeană și nici la jurisprudența acesteia, care creează totuși drepturi și obligații. Astfel, confruntată cu apariția brutală a crizei sanitare, Direcția generală multilingvism (DGM) trebuia să asigure misiunea cu care este învestită, cu respectarea securității personalului.

În mod concret, în timp ce pandemia se extindea, primele luni ale anului au putut să se desfășoare fără obstacole. La sfârșitul lunii februarie, DGM și‑a activat celula operațională de criză și a avut în vedere punerea în aplicare a planurilor sale de continuitate, în strânsă coordonare cu celelalte servicii ale Curții de Justiție și cu cabinetele judecătorilor și avocaților generali.

La 13 martie, cu trei zile înainte de izolarea națională, întreg personalul a fost informat că va fi îndepărtat de clădirile Curții. Prioritatea absolută a fost acordată protecției sanitare a colegilor și prevenirii proliferării virusului. Odată asigurat acest dublu obiectiv, cel privind continuitatea serviciului a orientat acțiunea DGM. Deși mai întâi personalul a trebuit să dea dovadă de flexibilitate și de creativitate pentru a gestiona aspectele specifice ale acestei crize, în continuare a trebuit să dea dovadă de rezistență, având în vedere durata neprevăzută și de altfel încă incertă a acestei crize.

În ceea ce privește în mod specific traducerea juridică, atât obiectivele colective, cât și cele individuale au ținut seama, în prima parte a izolării și atunci când situația o justifica, de situația concretă a personalului direcției generale (izolare, copii acasă etc.). Întrucât criza era generală, limitarea provizorie a capacității a fost compensată de o reducere a cererii de traduceri. Ulterior, măsurile organizaționale și angajamentul fiecăruia, combinate cu beneficiile unei investiții continue în noile tehnologii și într‑o externalizare optimizată, au permis restaurarea capacității de producție, astfel încât continuitatea serviciului nu a fost compromisă în niciun moment.

În ceea ce privește interpretarea, problema continuității s‑a prezentat în mod diferit. Astfel, ședințele au trebuit anulate sau amânate pentru o dată ulterioară datei de 25 mai. Prin urmare, perioada 13 martie‑25 mai a fost utilizată pentru a întocmi un protocol de ședințe destinat să asigure securitatea sanitară a tuturor participanților, de exemplu limitând la un singur interpret ocuparea fiecărei cabine de interpretare. Pe de altă parte, având în vedere dificultățile de deplasare cu care se confruntau încă reprezentanții părților, a fost instituit un sistem de participare la ședințe de la distanță, ceea ce a permis evitarea multor amânări de termene. Această noutate a reprezentat o provocare tehnică, cognitivă și organizațională de amploare, realizată cu succes. În sfârșit, serviciul de interpretare s‑a adaptat de asemenea la întreruperea ședințelor, asumându‑și diferite sarcini legate de formarea și de perfecționarea profesională (cursuri de limbi, exerciții de interpretare și schimburi lingvistice online), precum și de promovarea profesiei de interpret în domeniul dreptului (webinare și module lingvistice).

DGM a capitalizat astfel angajamentul și responsabilitatea personalului său, asistența reciprocă, precum și aportul determinant al noilor tehnologii pentru a organiza continuitatea serviciilor de traducere juridică și de interpretare.

În sfârșit, capacitatea de adaptare a DGM a fost ilustrată de dematerializarea fluxurilor, de organizarea de formări și de reuniuni la distanță, inclusiv pentru a menține o anumită convivialitate și o legătură socială indispensabile bunăstării tuturor, precum și o politică de informare periodică a persoanelor prin intermediul e‑mailurilor directorului general sau al scrisorilor de informare.

Rezultatul este la înălțimea eforturilor depuse. Astfel, în anul 2020, cu efortul tuturor celor implicați, ședințele de audiere a pledoariilor programate au putut fi interpretate, iar traducerile necesare au putut fi realizate; multilingvismul integral a putut fi asigurat, atât în interesul justițiabililor, cât și al cetățenilor, în mod aproape normal în acest an extraordinar de dificil pentru toți.

Anul 2020 va rămâne pentru Direcția tehnologia informației (DTI) un an marcat de o reactivitate și o adaptare excepționale care vor face din acesta un an istoric.

La declanșarea telemuncii generalizate, prioritatea principală a fost aceea de a oferi serviciilor Curții posibilitatea de a continua să lucreze în modul cel mai eficient posibil, în pofida contextului de izolare.

Înainte de adoptarea dispoziției, transmisă personalului la 13 martie 2020, de a munci de acasă, echipele noastre de suport erau deja dotate pentru a putea răspunde de la domiciliu apelurilor. Prin anticipare, cu mai multe zile înainte de decizia de generalizare a telemuncii pentru întregul personal al Curții, jumătate din help desk lucra deja de acasă, ceea ce ne‑a permis să verificăm dacă suportul funcționa corect în modul de telemuncă și dacă era pregătit să susțină utilizatorii care au trebuit să își schimbe locul de muncă de la o zi la alta. Pentru a permite tuturor utilizatorilor Curții să dispună de un loc de muncă ce le permite să lucreze acasă ca la birou, am accelerat încă din luna februarie programul de mobilitate care era în curs și am echipat toate persoanele care nu aveau încă echipamentele necesare.

În câteva zile de la începerea măsurii de izolare, am mărit de 10 ori capacitatea liniilor noastre de internet pentru a face față exploziei necesităților de conectare dintre Curte și exterior. Acest lucru a putut fi realizat datorită mobilizării serviciilor implicate, care au depus toate eforturile pentru a realiza această operațiune într‑un timp extrem de scurt.

Comunicarea și colaborarea au fost cuvintele‑cheie ale activității noastre în timpul crizei legate de Covid‑19, atât pentru activitatea judiciară, cât și pentru activitatea administrativă și deopotrivă în cadrul intern și în cel extern. Realizările cele mai vizibile sunt noul serviciu de videoconferință securizat instituit, care a permis organizarea deliberărilor și a conferințelor de cameră (15 pe săptămână), precum și a reuniunilor din cadrul direcțiilor instituției (150 pe săptămână). Acesta a permis de asemenea Curții de Justiție și Tribunalului să organizeze 77 de ședințe cu părți la distanță.

Criza legată de Covid‑19 a prezentat provocări, dar a oferit și ocazia de a accelera transformarea digitală care era în curs în cadrul instituției. Astfel, după ce ne‑am concentrat, într‑o primă etapă, resursele asupra stabilității serviciilor informatice și de telecomunicații în contextul crizei, am reluat celelalte activități și proiecte într‑un ritm normal, adaptându‑le în același timp pentru a răspunde noilor nevoi generate de criză, cum ar fi, de exemplu, consolidarea autonomiei utilizatorilor în ceea ce privește instrumentele de telemuncă. Am urmărit de asemenea, în pofida situației de criză, foaia noastră de parcurs în materie de transformare digitală, în special în cadrul desfășurării proiectului de sistem integrat de gestionare a cauzelor (SIGA), precum și în ceea ce privește programele de stabilitate operațională.

Astfel, 2020 nu a fost un an de menținere a statu‑quoului pentru DTI, ci un an de adaptare și de evoluție.