A | Introducerea grefierului
De-a lungul anului 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a urmat cu hotărâre calea transformării, nu numai pentru a se pregăti pentru provocările viitoare, ci și pentru a valorifica toate oportunitățile care vor apărea.
Alfredo Calot Escobar
Grefierul Curții de Justiție
Grefierul Curții de Justiție, secretar general al instituției, conduce serviciile administrative sub autoritatea președintelui.
De-a lungul anului 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a urmat cu hotărâre calea transformării, nu numai pentru a se pregăti pentru provocările viitoare, ci și pentru a valorifica toate oportunitățile care vor apărea.
În domeniul judiciar, procedura legislativă privind transferul parțial al deciziilor preliminare către Tribunal s-a desfășurat pe tot parcursul anului, acordul politic fiind obținut în luna decembrie. În paralel, am lucrat în mod activ pentru a asigura o punere în aplicare armonioasă și fără probleme a reformei atunci când va veni timpul. Acesta va fi un moment definitoriu în istoria dialogului nostru cu instanțele naționale și un pas important înainte în eforturile noastre de a spori în continuare eficiența activității judiciare la Curtea de Justiție.
În paralel cu pregătirile pentru transfer, Curtea și-a concentrat eforturile asupra integrării eficiente și ordonate a noilor tehnologii. În cadrul acestui proces, am devenit prima instituție a Uniunii Europene care a elaborat o strategie de integrare a inteligenței artificiale, care a inclus înființarea unui Consiliu de gestionare a inteligenței artificiale (AI Management Board), însărcinat cu supravegherea aspectelor etice ale utilizării inteligenței artificiale în cadrul instituției și cu stabilirea unor limite clare pentru aplicarea sa. Acest Consiliu, compus din membri ai Curții de Justiție și ai Tribunalului, se asigură că alegerile tehnologice făcute de instituție pentru a integra instrumente bazate pe inteligența artificială sunt atât solide din punct de vedere etic, cât și conforme cu principiile Curții. Pentru a promova o cultură a utilizării responsabile și sigure a instrumentelor de inteligență artificială, una dintre primele măsuri luate de consiliu a fost publicarea unor orientări pentru personal referitoare la utilizarea inteligenței artificiale.
În plus, instrumente de inteligență artificială sunt pregătite pentru a fi incluse în viitorul nostru sistem de gestionare a cauzelor. Aceasta nu numai că va permite instituției să profite la maximum de tehnologiile de ultimă oră, dar va pregăti de asemenea terenul pentru crearea unui sistem orizontal și complet integrat, conceput pentru a ne simplifica fluxurile de lucru și pentru a automatiza o gamă largă de acțiuni repetitive. Această abordare holistică va sprijini, dezvolta și valorifica în continuare diversitatea remarcabilă de expertiză din cadrul personalului nostru, permițându-ne să dedicăm mai mult timp unor sarcini stimulative din punct de vedere intelectual și producătoare de valoare adăugată.
Anul trecut nu s-a axat însă doar pe punerea bazelor pentru viitor; acesta a demonstrat de asemenea angajamentul nostru de a susține valorile pe care a fost fondată Curtea. Iar una dintre aceste valori, înrădăcinată în instituția noastră încă de la înființare, este aceea a diversității – diversitate de culturi, de limbi și de tradiții juridice.
Concepută pentru a celebra mozaicul lingvistic vibrant al instituției noastre, Grădina Multilingvismului este acum un simbol al angajamentului Curții față de diversitate și egalitate. Însă condiția sine qua non pentru realizarea acestei diversități este capacitatea instituției de a atrage talente din toate statele membre.
În acest scop, discuțiile la nivel interinstituțional axate pe creșterea atractivității Luxemburgului ca loc de muncă au continuat cu multă determinare în anul 2023. În acest cadru, Colegiul secretarilor generali și șefilor de administrație ai instituțiilor și organismelor Uniunii Europene care au sediul în Luxemburg a adoptat o serie de măsuri pragmatice menite să promoveze Luxemburgul ca loc de muncă, să faciliteze integrarea nou-veniților și a stagiarilor și să înlăture obstacolele care ar putea descuraja cetățenii din toate statele membre să se alăture instituțiilor Uniunii cu sediul în Marele Ducat.
În efortul său constant de a obține o reprezentare geografică echitabilă, Curtea a decis să lanseze proiecte-pilot pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la importanța echilibrului geografic și pentru a promova carierele direct în statele membre. Un exemplu excelent în acest sens a fost o vizită în Letonia, unde o delegație compusă din membri ai Curții și personal de conducere de nivel superior a purtat discuții productive cu reprezentanți, printre altele, ai sistemului judiciar, ai guvernului, ai mediului academic și ai mass-media. Scopul a fost de a prezenta misiunea Curții, de a promova oportunitățile de carieră și de a sprijini formarea juridică și lingvistică relevantă pentru activitatea instituției noastre.
Anul 2023 a fost marcat, așadar, de o aderență puternică la angajamentul Curții față de serviciul public și în același timp de o reimaginare a potențialului nostru. Am pornit într-o călătorie de redefinire nu doar a modului în care funcționăm, ci și a modului în care ne prefigurăm viitorul. Un viitor în care instituția noastră nu numai că se adaptează la schimbare, ci o conduce, cu același spirit de excelență, diversitate, progres și dedicare care ne-a caracterizat întotdeauna.
B | Evenimentele emblematice ale anului
Multilingvismul în centrul atenției la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Ancorat în tratate, multilingvismul este o valoare esențială a proiectului european. Astfel, acesta este condiția indispensabilă pentru transparența acțiunii instituțiilor Uniunii și pentru aplicabilitatea dreptului european și o marcă a respectului profund pentru identitățile și culturile naționale.
Parte integrantă a procedurilor în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, multilingvismul răspunde unor imperative democratice, asigurând un acces egal la instanțele Uniunii și făcând ca jurisprudența să fie accesibilă tuturor cetățenilor europeni. Serviciul lingvistic al instituției asigură traducerea documentelor și interpretarea ședințelor, ceea ce permite Curții să lucreze în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii și să gestioneze zilnic până la 552 de combinații lingvistice. Acest regim lingvistic de multilingvism integral nu are echivalent în nicio altă instanță din lume. Punerea sa în aplicare este o provocare operațională permanentă, al cărei control este posibil numai printr-o gestionare riguroasă și eficientă a resurselor umane și tehnice pe care le mobilizează.
În urmă cu câțiva ani, Curtea a inițiat o reflecție amplă pentru a explica și a promova multilingvismul astfel cum este practicat în cadrul său, ceea ce a condus la mai multe inițiative destinate să sensibilizeze cu privire la importanța acestuia, în special în lumile juridică și academică.
În anul 2023, 9 mai, Ziua Europei, a reprezentat ocazia de a inaugura Grădina Multilingvismului, amenajată pe o parcelă de teren eliberată prin demolarea unui fost complex administrativ al Comisiei Europene și situată la limita domeniului Curții. Realizat în parteneriat cu autoritățile luxemburgheze, acest nou spațiu verde este dedicat multilingvismului. Deschis publicului și destinat găzduirii unor manifestări cu caracter cultural, el contribuie de asemenea la menținerea biodiversității în mediul urban prin favorizarea instalării unor biotopuri datorită diversității speciilor pe care le găzduiește. Situată pe platoul Kirchberg, sediul a numeroase instituții europene, această grădină aduce un omagiu diversității lingvistice a Uniunii, statului gazdă, Luxemburg, și multilingvismului său secular.
Acest an a marcat de asemenea publicarea unei lucrări în trei volume, tradusă în toate limbile oficiale ale Uniunii, consacrată multilingvismului la Curte și în întreaga Uniune. Lucrarea analizează diferitele aspecte ale regimului lingvistic al instituției și modul în care se materializează multilingvismul, cu ajutorul serviciilor sale de interpretare și de traducere juridică. Cea de a doua parte a lucrării, intitulată „Jurnale de călătorie multilingve”, conține contribuții ale unor personalități recunoscute în domeniile lor – magistrați, filosofi, filologi și politicieni – din cele 27 de state membre. Redactate în toate limbile Uniunii, aceste jurnale invită cititorul să descopere concepte și provocări ale multilingvismului în întreaga Europă. Disponibilă pentru publicul larg în 2024, această publicație se dorește a fi o bază de reflecție și o sursă de inspirație pentru oricine se interesează de limbile și de funcționarea multilingvă a Uniunii Europene. În cele din urmă, un colocviu a reunit contributorii la această lucrare cu membri ai conducerii Curții și ai altor instituții europene pentru a reflecta împreună asupra temei „Un multilingvism de calitate într-un context de accelerare a progresului tehnologic”.
Accesibilitate și incluziune – o cauză a tuturor
Drepturile persoanelor cu handicap și interzicerea oricărei forme de discriminare sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în tratate, în Pilonul european al drepturilor sociale și în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, la care Uniunea Europeană a aderat în anul 2010 și care face parte integrantă din dreptul Uniunii.
Respectarea principiului egalității și nediscriminării face parte dintotdeauna din valorile Curții ca instituție. Mai rămâneau anumite măsuri care trebuiau luate pentru ca accesibilitatea și includerea persoanelor cu handicap să devină cu adevărat „cauza tuturor”. Prin urmare, Curtea a lansat un proiect ambițios interservicii, astfel încât fiecare să aibă o contribuție mai mare la construirea unui mediu incluziv.
Acțiunile realizate și cele care vor urma acoperă o gamă foarte largă de domenii: recrutarea și sprijinirea colegilor cu handicap și a persoanelor care îi ajută, accesibilitatea facilităților, accesibilitatea digitală și accesul la informații, precum și comunicarea, sensibilizarea și formarea profesională.
Mai presus de toate, la nivelul Curții este creat un cadru clar pentru a oferi personalului Curții și candidaților la ocuparea unui loc de muncă care au un handicap adaptările care să le faciliteze munca și accesul la un loc de muncă în cadrul instituției. Aceste adaptări pot include, printre altele, soluții tehnice, adaptarea mediului de lucru, măsuri de sprijin sau reorganizarea sarcinilor și a programului de lucru.
În continuare, pentru a optimiza accesul fizic la instalațiile Curții – indiferent că este vorba despre personalul instituției, avocați și agenți, interpreții freelance și, în general, despre toți vizitatorii –, au fost luate mai multe măsuri. Intrările în clădiri au fost reamenajate, iar procedura de evacuare a fost mai bine adaptată. Dispozitivele specifice pentru sălile de ședință sunt reevaluate. Un plan de acțiune pe termen mai lung vizează asigurarea conformității cu noile standarde de accesibilitate a clădirilor.
Accesibilitatea digitală și a informațiilor vizează atât personalul intern, cât și utilizatorii externi. Site-ul CVRIA este în curs de îmbunătățire, atât în ceea ce privește structura, funcționalitățile, cât și conținutul, iar accesibilitatea pentru persoanele cu handicap a fost integrată „by design” – chiar din momentul conceperii – în viitorul mediu digital de lucru al Curții. În sfârșit, Repertoriul jurisprudenței respectă deja recomandările privind accesibilitatea, încă din 2021, și poate fi citit cu ajutorul tehnologiilor de asistență.
În cele din urmă, sunt desfășurate în mod regulat acțiuni de sensibilizare, de informare și de formare pentru a favoriza incluziunea, respectul reciproc, colaborarea, dar și sprijinirea persoanelor cu handicap și a persoanelor care le ajută.
Katia Vermeire
asistentă la Direcția cercetare și documentare
„Încă de la lansarea proiectului Curții privind accesibilitatea și includerea persoanelor cu handicap, mi-am depus candidatura pentru a contribui la acesta, întrucât handicapul nu este încă luat în considerare suficient în societățile noastre standardizate. Acest proiect îmi este deosebit de drag. Fiind eu însămi o persoană cu handicap, aș dori să îmi pun viața și experiențele în serviciul persoanelor aflate în situație similară.
Este important să îi sensibilizăm pe concetățenii și pe colegii noștri. Înainte de a mă afla eu însămi în situația unei persoane cu mobilitate redusă, nu aveam nicio idee despre viața dură pe care o duc persoanele cu handicap și persoanele care le ajută.
Să fim solidari. Dacă vom face fiecare ce depinde de noi, vom reuși să construim un mediu de lucru nu doar accesibil, ci și echitabil.”
Inteligența artificială: strategia adoptată pentru utilizarea sa în cadrul Curții
Evoluțiile în domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiilor emergente sunt observate de Curte de mulți ani. Acest lucru se face în vederea identificării tehnologiilor care pot spori eficiența funcționării instituției.
Începând cu anul 2019, Innovation Lab din cadrul Direcției tehnologia informației susține Curtea în transformarea sa digitală. Împreună cu serviciile interesate, Innovation Lab identifică, analizează și testează funcționalitățile și dispozitivele diferitelor instrumente. Utilizarea viitoare a acestor instrumente va respecta confidențialitatea, securitatea și protecția datelor cu caracter personal. De la crearea Innovation Lab, au fost propuse aproximativ treizeci de idei, aproximativ douăzeci au fost testate, iar unele sunt deja în vigoare sau în curs de producție.
Pentru a putea exploata pe deplin funcționalitățile promițătoare pe care le oferă tehnologiile emergente și pentru a se pregăti pentru integrarea acestora, Curtea a adoptat, în iunie 2023, „Strategia de integrare a instrumentelor bazate pe inteligența artificială în funcționarea Curții Uniunii Europene”. Utilizarea acestor instrumente trebuie să garanteze nu numai controlul datelor, ci și respectarea drepturilor fundamentale și a eticii.
Prima dintre instituțiile europene care a adoptat o astfel de strategie și cu mult înaintea adoptării propunerii de legislație europeană privind inteligența artificială (AI Act), Curtea a identificat trei obiective principale:
- îmbunătățirea eficienței și a eficacității proceselor administrative și judiciare;
- îmbunătățirea calității și a coerenței hotărârilor judecătorești și
- îmbunătățirea accesului la justiție și a transparenței față de cetățeanul european.
Un comitet de etică, denumit „AI Management Board (AIMB)”, a fost instituit, cu principala misiune de a defini orientări și de a stabili limitele de utilizare a instrumentelor bazate pe inteligența artificială. Acest comitet monitorizează dacă achiziționarea, dezvoltarea și utilizarea acestor instrumente au loc cu respectarea principiilor stabilite în strategie. Printre aceste principii se numără echitatea, imparțialitatea și nediscriminarea, transparența, trasabilitatea, confidențialitatea informațiilor, respectarea vieții private și a datelor cu caracter personal, supravegherea umană sau îmbunătățirea continuă.
În acest context, în 2023, Curtea a adoptat orientări privind utilizarea instrumentelor bazate pe tehnologiile inteligenței artificiale.
Consolidarea cooperării judiciare europene: parteneriatul cu Rețeaua europeană de formare judiciară
Dialogul și cooperarea cu instanțele naționale se află în centrul misiunii Curții. Un exemplu concret al acestei cooperări este relația stabilită cu Rețeaua europeană de formare judiciară (EJTN) de peste 15 ani. Înființată în anul 2000 pentru a sprijini crearea Spațiului european de justiție anunțat de Consiliul European de la Tampere (Finlanda), Rețeaua s-a impus ca un actor esențial în ceea ce privește formarea profesioniștilor din domeniul justiției, în special a judecătorilor și a procurorilor naționali. Rețeaua reunește astăzi toate centrele de formare judiciară europene. Pentru a marca atașamentul său față de parteneriatul cu Rețeaua, Curtea a adoptat în anul 2023 o declarație intitulată „Sprijinirea Rețelei europene de formare judiciară pentru a crea o cultură judiciară europeană durabilă”.
Sprijinirea Rețelei europene de formare judiciară pentru a crea o cultură judiciară europeană durabilă
În ultimii 70 de ani, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a angajat să dialogheze cu instanțele naționale.
Ca expresie a acestui angajament, am stabilit un parteneriat solid cu Rețeaua europeană de formare judiciară (EJTN). Aceasta este principala platformă a sistemului judiciar european pentru schimbul de cunoștințe într-o gamă largă de domenii, în special dreptul Uniunii. EJTN organizează de peste două decenii activități de formare transfrontaliere pentru profesioniștii din justiția națională, contribuind astfel la îmbunătățirea cunoștințelor despre dreptul Uniunii.
Seminarele anuale, vizitele de studiu, forumurile și schimbul de materiale de formare fac parte din cooperarea bine stabilită dintre EJTN și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Din anul 2007, EJTN și Curtea de Justiție organizează de asemenea cursuri de formare pe termen lung pentru judecătorii și procurorii naționali, care sunt invitați să participe pentru 6 sau 12 luni la activitatea judiciară a cabinetelor judecătorilor și ale avocaților generali. Această oportunitate le oferă o perspectivă unică asupra metodelor de lucru ale Curții și îi ajută în mod semnificativ să își extindă cunoștințele în materie de drept și de proceduri ale Uniunii.
Acest parteneriat îndelungat și de succes aduce beneficii pe cel puțin trei niveluri diferite. La nivel național, îi ajută pe profesioniștii din justiție să își îndeplinească atribuțiile naționale, atunci când se întorc în țările lor de origine, cu o înțelegere mult mai bună a rolului lor în aplicarea dreptului Uniunii. În cadrul Curții, prezența judecătorilor și a procurorilor naționali îmbogățește diversitatea culturilor juridice, care a fost întotdeauna de o importanță capitală pentru instituție. Într-un context mai larg, acest tip de cooperare contribuie la promovarea dialogului dintre instanțele europene și cele naționale, asigurând astfel aplicarea uniformă a dreptului Uniunii în întreaga Europă.
Pentru a consolida și mai mult această cooperare, Curtea va continua să se bazeze pe sprijinul puternic al Parlamentului European și al Consiliului, în cadrul Regulamentului (UE) 2021/693 de instituire a programului „Justiție”. Ea se bazează de asemenea pe sprijinul Comisiei Europene, care este responsabilă de punerea în aplicare a programului „Justiție” prin programul său de lucru și care, în Strategia europeană în materie de formare judiciară pentru 2021-2024 (Comunicarea COM(2020) 713), a recunoscut „rolul unic” al EJTN în formarea judiciară în Uniune.
În plus, Curtea acordă o mare importanță echilibrului geografic în organizarea formării pe termen lung a judecătorilor și a procurorilor naționali și reprezentării tuturor culturilor juridice naționale în acest context. Prin urmare, se străduiește să sprijine inițiativele de sensibilizare în toate statele membre și să își consolideze comunicarea privind formarea pe termen lung la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Aceste eforturi, combinate cu cele ale statelor membre și ale EJTN, ar trebui să contribuie la promovarea cooperării dintre sistemul judiciar european și sistemele naționale, evidențiind beneficiile pe care ea le aduce tuturor.
Menținerea unei relații strânse cu instanțele naționale a fost una dintre caracteristicile Curții de Justiție a Uniunii Europene încă de la înființarea sa, iar cooperarea cu EJTN contribuie în mod semnificativ la această misiune importantă. Consolidarea acestui parteneriat este esențială deoarece, impactul acestuia depășind obținerea unei mai bune cunoașteri a dreptului UE, el contribuie la dezvoltarea unei veritabile culturi judiciare europene și a unui esprit de corps sănătos în rândul judecătorilor europeni, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național.
Curtea și Rețeaua au ales să inițieze noi acțiuni menite să aprofundeze cooperarea lor, în special printr-o creștere a numărului de magistrați naționali care pot efectua un stagiu de lungă durată la Curte. În acest scop sunt prevăzute două serii de măsuri. Prima vizează sensibilizarea profesioniștilor din domeniul justiției din statele membre cu privire la posibilitățile de stagii de lungă durată în cadrul Curții pentru a mobiliza mai mulți candidați. Cea de a doua urmărește depășirea tuturor obstacolelor lingvistice în realizarea acestor stagii prin punerea la dispoziția EJTN a expertizei și a materialului pedagogic dezvoltat de Curte în domeniul formării lingvistice.
Ingrid Derveaux
Secretara generală a EJTN
„EJTN este hotărâtă să promoveze existența unui dialog esențial între Curte și instanțele naționale, care sunt de asemenea instanțele de «drept comun ale Uniunii». Ne bucurăm că Curtea sprijină acest efort prin inițierea mai multor acțiuni menite să încurajeze în continuare participarea magistraților din statele membre ale Uniunii la programul de stagii la Curte. Ne exprimăm dorința ca și anul 2024 să fie un an propice consolidării unei cooperări esențiale și fructuoase!”
Diana-Daniela Popel
Magistrat stagiar la cabinetul judecătoarei Ineta Ziemele
„Stagiul la Curte a constituit o magnifică oportunitate de a mă familiariza cu funcționarea instituției, de a-mi aprofunda cunoștințele de drept al Uniunii, având șansa de a mă implica în activitatea cotidiană a Curții, și de asemenea de a cunoaște profesioniști extraordinari ai dreptului. Având în vedere, printre altele, rolul special al judecătorilor naționali în punerea în aplicare a dreptului Uniunii, nu pot decât să recomand călduros acest stagiu oricărui judecător care lucrează în instanțele interne ale statelor membre și care dorește să aibă o experiență extrem de fructuoasă atât din punct de vedere profesional, cât și personal. Le mulțumesc călduros tuturor membrilor cabinetului pentru primirea excelentă și disponibilitatea lor, fără a uita de echipa EJTN!”
C | Relațiile cu publicul
Vizite la distanță – proiect pedagogic
Acest program pedagogic al Curții are rolul de a prezenta misiunea instituției judiciare a Uniunii liceenilor între 15 și 18 ani și de a le explica impactul jurisprudenței Curții asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni. Proiectul are ca obiectiv sensibilizarea tinerilor liceeni și a profesorilor acestora la valorile democratice și la provocările juridice actuale. În 2023, aproximativ 900 de liceeni au avut ocazia să viziteze Curtea în cadrul acestui program.
Persoanele de contact pentru presă din cadrul Direcției Comunicare, juriști de formație, au misiunea de a explica hotărârile, ordonanțele și concluziile, dar și cauzele în curs jurnaliștilor din toate statele membre și diverșilor corespondenți. Ei scriu comunicate de presă pentru a informa în timp real jurnaliștii și practicienii cu privire la deciziile Curții de Justiție și ale Tribunalului. Ei trimit persoanelor care au formulat o solicitare la serviciul de presă al Curții scrisori de informare periodice care anunță evenimentele procedurale și instituționale importante, precum și „informări rapide” cu privire la cauzele care nu fac obiectul unor comunicate. În plus, se ocupă de e-mailurile și de apelurile cetățenilor.
Curtea menține o prezență activă pe rețelele sociale prin intermediul celor două conturi pe X (unul în limba franceză, iar celălalt în limba engleză), al LinkedIn și al Mastodon. Numărul abonaților continuă să crească, dovedind interesul și angajamentul publicului față de activitatea instituției Curții. Curtea dispune de asemenea de un canal YouTube care permite accesul în cele 24 de limbi oficiale la conținut audiovizual variat, inclusiv la animații destinate publicului larg pentru a explica modul în care jurisprudența Curții afectează viața de zi cu zi a cetățenilor.