Statisticile judiciare ale Curții de Justiție - 2024

A se vedea statisticile detaliate ale Curții de Justiție

O scurtă trecere în revistă a principalelor tendințe statistice ale anului precedent – Un an „extra” ordinar

Marc‑André Gaudissart

Grefier adjunct al Curții de Justiție

Ca în fiecare an, am plăcerea de a lua cuvântul pentru a comenta pe scurt statisticile judiciare din anul precedent și pentru a furniza cititorului câteva chei de lectură și de înțelegere a datelor referitoare la cauzele cu care este sesizată Curtea sau soluționate de aceasta din urmă.

Deși acest exercițiu nu este întotdeauna ușor, în măsura în care variațiile de la un an la altul sunt uneori nesemnificative și, prin urmare, nu permit întotdeauna să se evidențieze evoluții semnificative sau să se identifice tendințe recurente, anul 2024 face în mod clar excepție de la regulă. În multe privințe, anul scurs poate fi astfel calificat drept un an extraordinar, în sensul principal al termenului, atât în ceea ce privește numărul de cauze deduse judecății Curții de Justiție în anul 2024, cât și în ceea ce privește numărul de cauze soluționate de aceasta din urmă. Astfel, ambele situații amintesc de vârfurile istorice atinse în 2019 și dau sens reformei legislative intrate în vigoare la 1 septembrie 2024 și care determină Curtea să își împartă competența preliminară cu Tribunalul Uniunii Europene, în prezent singurul competent să răspundă la întrebările adresate de instanțele statelor membre ale Uniunii în domeniile specifice prevăzute la articolul 50b din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”)[1].

1. Cauzele introduse

În ceea ce privește, mai întâi, cauzele cu care a fost sesizată Curtea de Justiție în anul 2024, numărul acestora s‑a ridicat la 920 de cauze. Nu este vorba în acest caz despre cel mai mare număr din istoria Curții – record care a fost atins cu cinci ani mai devreme, cu 966 de cauze noi în anul 2019 –, dar această cifră reprezintă totuși o creștere de 12 % în raport cu anul precedent (821 de cauze noi în anul 2023) și nu include cele 20 de cereri de decizie preliminară depuse la grefa Curții după 1 octombrie 2024 și care au fost transmise Tribunalului după analiza preliminară prevăzută la articolul 93a din Regulamentul de procedură al Curții. În lipsa reformei menționate anterior, numărul de cauze destinate Curții în anul 2024 ar fi fost, așadar, și mai ridicat.

Nu este surprinzător faptul că, în anul 2024, cererile de decizii preliminare ocupă în continuare partea preponderentă a cauzelor cu care este sesizată Curtea, cu nu mai puțin de 573 de noi cereri de decizii preliminare (față de 518 în anul 2023), dar se evidențiază de asemenea o creștere a ponderii recursurilor în contenciosul Curții, întrucât numărul de recursuri, de recursuri privind măsurile provizorii și de recursuri în materie de intervenție formulate în anul 2024 s‑a ridicat la 227, respectiv un număr mai mare decât numărul de recursuri înregistrat în anul 2023 (231), dar și mai mare decât plafonul atins în anul 2019 (cu 266 de recursuri noi formulate în anul respectiv). Această creștere își are originea în adoptarea de către Tribunal a numeroase decizii prin care se finalizează judecata în litigiile dintre mai multe zeci de instituții bancare și Comitetul unic de rezoluție. Întrucât deciziile acestui organism privind calcularea contribuțiilor ex ante la Fondul unic de rezoluție au fost anulate de Tribunal, Consiliul unic de rezoluție, Consiliul Uniunii Europene sau băncile au contestat deciziile acestei instanțe. Nu mai puțin de 76 de recursuri au fost introduse la Curte. În măsura în care obiectul acestor cauze este în esență identic, iar motivele invocate de recurente se suprapun într‑o foarte mare măsură, Curtea, în scopul bunei administrări a justiției, a identificat anumite „cauze-pilot” și, cu acordul părților interesate, a decis să suspende examinarea celorlalte cauze în așteptarea deciziilor care urmează să fie adoptate în cauzele‑pilot.

Spre deosebire de trimiterile preliminare și de recursuri, acțiunile directe au înregistrat, în ce le privește, o ușoară scădere în anul 2024 în raport cu anul precedent (53 de cauze noi, față de 60 în anul 2023), dar trebuie semnalată în special introducerea primei acțiuni întemeiate pe articolul 8 primul paragraf din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, transmis în numele Assemblée nationale de la République française de guvernul acestui stat[2], precum și două acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor formulate de Comisie împotriva Regatului Unit în temeiul articolului 87 alineatul (1) din acordul de retragere a acestui stat din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. Depuse la 20 decembrie 2024, respectiv cu doar câteva zile înainte de expirarea perioadei de patru ani prevăzute la articolul menționat anterior din acordul de retragere, aceste acțiuni urmăresc să se constate, pe de o parte, o neîndeplinire de către Regatul Unit a obligațiilor prevăzute la articolele 45 și 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și la mai multe articole din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora[3]^{, [4]} și, pe de altă parte, neîndeplinirea de către acest stat a obligațiilor care îi revin în temeiul mai multor dispoziții ale tratatelor, al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și al principiilor generale de drept, întrucât nu a dedus toate consecințele din Hotărârea Curții pronunțată în cauza Achmea[5] și nu a denunțat tratatele bilaterale de investiții dintre Regatul Unit și statele membre ale Uniunii[6].

Pe lângă câteva cereri de asistență judiciară sau cereri de stabilire a cheltuielilor de judecată, vom semnala, în cele din urmă, depunerea de către Comisie, la 13 septembrie 2024, a unei cereri de aviz privind natura (exclusivă sau partajată) a competenței Uniunii de a încheia acordul dintre Sultanatul Oman, pe de o parte, și Uniune și statele sale membre, pe de altă parte, în domeniul transportului aerian. Această cerere, prezentată în temeiul articolului 218 alineatul (11) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, a suscitat un interes deosebit de puternic, întrucât, cu o singură excepție, toate statele membre ale Uniunii, precum și Parlamentul European și Consiliul au depus observații scrise cu privire la întrebarea adresată de Comisie.

Dacă examinăm mai îndeaproape obiectul cauzelor cu care a fost sesizată Curtea în cursul anului precedent, observăm că acesta corespunde, în ansamblu, celui din anii precedenți. La fel ca în trecut, Curtea a fost sesizată, în anul 2024, cu numeroase cauze referitoare la concurență sau la ajutoare de stat, la protecția consumatorilor și a mediului sau la politica socială și la transporturi, însă ceea ce va reține, fără îndoială, cea mai mare atenție din partea cititorului este numărul mare de cauze privind politica economică și monetară și măsurile restrictive adoptate în contextul războiului din Ucraina, precum și numărul de cauze care țin de spațiul de libertate, securitate și justiție. Nu mai puțin de 123 de cauze, dintre care 117 de cereri de decizie preliminară, au fost introduse astfel în fața Curții în acest domeniu în anul 2024, respectiv cu 40 de cauze mai mult față de anul precedent. Multe dintre acestea provin din Italia.

Analiza provenienței geografice a cererilor de decizie preliminară adresate Curții în anul 2024 constituie, în această privință, un alt factor bogat în informații. În timp ce trimiterile efectuate de instanțele italiene au scăzut considerabil în anul 2023, numărul lor a explodat efectiv în anul 2024, instanțele italiene adresând Curții aproape 100 de cereri de decizie preliminară în anul 2024 (98, față de numai 43 în anul 2023), adică cel mai mare număr de trimiteri care provin de la acest stat începând din 1952. Numărul trimiterilor efectuate de instanțele germane a urmat, în schimb, calea inversă, întrucât, cu 66 de cereri, numărul cererilor care provin de la instanțele din acest stat este cel mai mic din ultimii 15 ani – acesta se ridica încă la 94 de cereri în 2023 și la 140 de cereri cu trei ani mai devreme (2020) – în timp ce numărul trimiterilor efectuate de instanțele poloneze a rămas stabil, aceste instanțe adresându‑se Curții de 47 de ori în anul 2024 (față de 48 în anul anterior). Acestea sunt urmate, în ordine, de instanțele austriece, bulgare și belgiene cu 39, 38 și, respectiv, 36 de cereri de decizie preliminară. În acest context, remarcăm de altfel cu interes că, din cele 36 de cereri formulate de instanțele belgiene, nu mai puțin de cinci provin de la Cour constitutionnelle (Curtea Constituțională) a acestui stat. Întrebările se referă la aspecte diverse, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională și validitatea măsurilor adoptate de Consiliul Uniunii Europene pentru a face față prețurilor ridicate la energie într‑un context geopolitic mai mult decât incert.

În ceea ce privește, în sfârșit, contenciosul urgenței, observăm o creștere a numărului de cereri de aplicare a procedurii accelerate sau a procedurii de urgență. Deși numărul acestor cereri a cunoscut o scădere semnificativă în cursul celor doi ani precedenți (cu 52 de cereri în anul 2022 și, respectiv, 43 de cereri în anul 2023), acesta și‑a reluat creșterea în anul 2024, cu peste 75 de cereri care includ toate tipurile de cauze. Procedura de urgență a fost inițiată de 6 ori în cursul anului trecut, la fel ca procedura accelerată care a fost de asemenea pusă în aplicare în 6 cauze privind interpretarea dispozițiilor referitoare la regimul predării persoanelor în scopul urmăririi penale în cadrul Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte[7], interpretarea dispozițiilor referitoare la standardele minime pentru acordarea protecției temporare în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate[8] și, respectiv, interpretarea noțiunii de „țară de origine sigură”, astfel cum figurează printre altele la articolele 36, 37 și 38, precum și în anexa I la Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO 2013, L 180, p. 60)[9].

2. Cauzele soluționate

Dacă anul trecut prezintă, sub multe aspecte, similitudini cu anul 2019 în ceea ce privește numărul de cauze cu care a fost sesizată Curtea, această constatare se impune cu atât mai mult în raport cu cauzele soluționate de Curte. Astfel, în anul 2024, Curtea a soluționat 863 de cauze, și anume un număr aproape identic cu numărul record de cauze soluționate cu cinci ani mai devreme (865 de cauze). Acest rezultat, care reprezintă o creștere cu 10 % în raport cu anul precedent în cursul căruia fuseseră soluționate 783 de cauze, reflectă eforturile constante ale acestei instanțe de a face față volumului său de muncă, în creștere constantă, într‑un context marcat, în plus, de plecarea unui membru în februarie 2024 și de decesul unui alt membru în activitate, patru luni mai târziu. La momentul scrierii acestor rânduri, acești doi membri nu fuseseră încă înlocuiți, obligând, pentru acest motiv, o Curte compusă din 27 judecători să funcționeze cu numai 25 de judecători.

Reflectare fidelă a proporției pe care o reprezintă în cauzele cu care este sesizată Curtea, trimiterile preliminare și recursurile constituie, în mod deloc surprinzător, cea mai mare parte a cauzelor soluționate de această instanță. Dacă examinăm mai îndeaproape modul de soluționare a cauzelor în cursul anului trecut, vom observa că Curtea a soluționat prin hotărâre un număr mai mare de cauze. 595 de cauze au fost soluționate astfel pe această cale în anul 2024, în timp ce acest număr se ridica la 535 cu un an mai devreme. În schimb, numărul cauzelor soluționate prin ordonanță a suferit o ușoară scădere, atât în ceea ce privește cauzele preliminare, cât și recursurile. Recursurile soluționate prin ordonanță nu reprezentau astfel decât 40 % din totalul recursurilor încheiate în 2024, în timp ce acest procent se ridica chiar la mai mult de 50 % un an mai devreme și la 60 % în 2022! Acest factor are, în mod inevitabil, un impact asupra duratei medii a procedurilor.

Întrucât Curtea a soluționat anul trecut un număr ridicat de recursuri, în special în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat, la finalul unei proceduri complete care implică atât organizarea unei ședințe, cât și prezentarea concluziilor avocatului general, durata medie de soluționare a acestor cauze a crescut de la 13,9 luni în anul 2023 la 18,4 luni în anul 2024.

De asemenea, se poate observa o creștere a duratei medii de examinare a trimiterilor preliminare și a acțiunilor directe, dar aceasta este mai redusă decât în cazul recursurilor. Durata medie de soluționare a cererilor de decizie preliminară a trecut astfel de la 16,8 luni în 2023 la 17,2 luni în 2024, în timp ce durata medie a soluționării acțiunilor directe a trecut în aceeași perioadă de la 20,8 luni la 21,5 luni, ceea ce rămâne în limite rezonabile ținând seama de faptul că Curtea a soluționat un număr ridicat de cauze care erau pendinte de mai mulți ani și, în special, acțiunile formulate de mai multe state membre, în octombrie 2020, împotriva normelor adoptate de legiuitorul Uniunii în materie de stabilire și de cabotaj, de perioade maxime de conducere și de detașare a conducătorilor auto în sectorul transportului rutier. Hotărârea pronunțată de Curte la 4 octombrie 2024 statuează în comun cu privire la 15 acțiuni și are aproximativ 1 500 de puncte[10].

Cumularea acestor factori determină, în mod logic, o creștere a duratei medii a procedurilor în fața Curții, care se ridica, indiferent de natura cauzelor, la 17,7 luni în 2024, față de 16,1 luni cu un an mai devreme. În schimb, în ceea ce privește cauzele supuse procedurii de urgență, care necesită întotdeauna o vigilență sporită având în vedere domeniile sensibile pe care le acoperă, observăm că durata medie a soluționării lor a scăzut de la 4,3 luni în 2023 la 3,3 luni în 2024, ceea ce este o durată foarte apropiată de cea vizată la momentul instituirii acestei proceduri, în martie 2008[11].

În ceea ce privește defalcarea hotărârilor pronunțate pe complete de judecată, se observă în special o creștere semnificativă a numărului de decizii pronunțate de Marea Cameră a Curții. Astfel, în anul 2024, 75 de cauze au fost soluționate de acest complet de judecată, față de 36 de cauze cu doar un an mai devreme. Această cifră se explică, după cum am observat, prin soluționarea unui grup de cincisprezece cauze legate de reglementarea europeană în domeniul transporturilor, dar și prin înlocuirea parțială a componenței Curții, în octombrie 2024. Întrucât, în octombrie 2024, s‑a încheiat mandatul unui număr mare de judecători, era necesară pronunțarea în cauzele atribuite completelor în care aceștia își desfășurau activitatea înainte de plecare, pentru a evita problemele de cvorum. Or, multe dintre aceste cauze fuseseră trimise în fața Marii Camere.

Deși proporția care corespunde camerelor de trei judecători în cauzele soluționate de Curte în anul 2024 rămâne majoritară, întrucât reprezintă nu mai puțin de 46 % dintre cauzele soluționate prin hotărâre sau prin ordonanță cu caracter jurisdicțional, proporția care corespunde camerelor de cinci judecători a continuat totuși să crească și se ridica la aproape 42 %. Numărul total de cauze soluționate de aceste complete de judecată în anul 2024 s‑a ridicat la 359 de cauze pentru camerele de trei judecători – inclusiv Camera de admitere în principiu a recursurilor – și, respectiv, la 324 de cauze pentru camerele de cinci judecători. Cu un an mai devreme, acest număr a fost de 381 de cauze (camerele de trei judecători) și, respectiv, de 298 de cauze (camerele de cinci judecători).

În sfârșit, vom observa că, în anul 2024, Curtea a pronunțat o hotărâre în completul său cel mai solemn (Plenul): Hotărârea din 30 aprilie 2024 în a doua cauză „Quadrature du Net”. Sesizată din nou de Conseil d’État francez, Curții i s‑au solicitat mai multe precizări suplimentare importante cu privire la interpretarea Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009, interpretată în lumina Cartei drepturilor fundamentale[12].

3. Cauzele în curs de soluționare

Deși, astfel cum s‑a văzut, numărul de cauze soluționate de Curte în anul 2024 a fost excepțional de ridicat, acesta rămâne totuși inferior numărului de cauze introduse în cursul aceluiași an, ceea ce are drept consecință logică o creștere a numărului cauzelor pendinte în fața acestei instanțe, care se ridica la 1 206 cauze la 31 decembrie 2024. Este vorba despre cel mai mare număr înregistrat vreodată în analele Curții. El demonstrează, fără îndoială, încrederea pe care cetățenii și instanțele statelor membre ale Uniunii o acordă Curții pentru a soluționa problemele de interpretare a dreptului Uniunii cu care se confruntă, dar subliniază de asemenea întreaga importanță a reformei legislative intrate în vigoare în septembrie 2024, întrucât aceasta urmărește să reechilibreze volumul de muncă dintre Curte și Tribunal prin transferarea către acesta din urmă a unei părți din competența preliminară a Curții.

Este în mod vădit prematur, în acest stadiu, să se facă o evaluare a acestei reforme, dar vom urmări cu atenție evoluția numărului de cauze deduse judecății Curții, în special în materiile specifice vizate de transferul de competență, pentru a evalua impactul acestei reforme atât asupra soluționării cauzelor vizate de Tribunal, cât și asupra volumului de muncă al Curții și asupra duratei de soluționare a cauzelor, care constituia unul dintre factorii aflați la originea cererii de modificare a statutului.

*****

[1] Reamintim că este vorba despre următoarele șase domenii: 1) sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, 2) accizele, 3) Codul vamal, 4) clasificarea tarifară a mărfurilor în Nomenclatura combinată, 5) compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare, a întârzierii sau a anulării serviciilor de transport și 6) sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră.

[2] Cauza C‑553/24, Assemblée nationale/Parlamentul European și Consiliul. Această acțiune are ca obiect anularea Regulamentul (UE) 2024/1351 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 mai 2024 privind gestionarea azilului și migrației, de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1147 și (UE) 2021/1060 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 (JO L din 22 mai 2024).

[3] JO L 158 din 30 aprilie 2004, p. 77.

[4] Cauza C‑892/24, Comisia/Regatul Unit.

[5] Hotărârea din 6 martie 2018, Achmea (C‑284/16, EU:C:2018:158).

[6] Cauza C‑894/24, Comisia/Regatul Unit.

[7] Cauzele C‑202/24, Alchaster (Hotărârea din 29 iulie 2024, EU:C:2024:649) și C‑743/24, Alchaster II.

[8] Cauzele conexate C‑244/24 și C‑290/24, Kaduna (Hotărârea din 19 decembrie 2024, EU:C:2024:1038).

[9] Cauzele conexate C‑758/24 și C‑759/24, Alace și Canpelli.

[10] Cauzele conexate C‑541/20-C‑555/20, Lituania ș.a./Parlamentul și Consiliul (Pachetul mobilitate), EU:C:2024:818.

[11] A se vedea în această privință declarația adoptată de Consiliu la 20 decembrie 2007, în marja adoptării deciziei sale de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție, potrivit căreia „procedura preliminară de urgență ar trebui încheiată în termen de trei luni” (JO L 24 din 29 ianuarie 2008, p. 44).

[12] Cauza C‑470/21, Quadrature du Net și alții (Date personale și combaterea contrafacerii), EU:C:2024:370.

A se vedea și

Statisticile judiciare privind anii anteriori pot fi consultate tot pe site‑ul Curia, în secțiunea „Istoric".