Statisticile judiciare ale Tribunalului - 2024

A se vedea statisticile detaliate ale Curții de Justiție

Statisticile Tribunalului pentru anul 2024

de Vittorio Di Bucci, grefierul Tribunalului

1. Un an de schimbări istorice

În fiecare an, statisticile judiciare furnizează o clarificare valoroasă cu privire la activitatea Tribunalului și se dovedesc a fi un instrument indispensabil pentru înțelegerea prezentului și pentru pregătirea viitorului. Prezenta contribuție urmărește în esență să ilustreze elementele cele mai importante ale acestor statistici, să furnizeze chei de interpretare și să schițeze unele tendințe. Totuși, în ceea ce privește anul 2024, trebuie subliniate modificările fundamentale intervenite în funcțiile Tribunalului și în cauzele cu care este sesizat.

Anul 2024 marchează un punct de cotitură în istoria Tribunalului și a sistemului judiciar al Uniunii Europene, care a cunoscut cea mai importantă reformă de la instituirea Tribunalului în anul 1989. Începând cu 1 octombrie, Tribunalul a devenit competent să soluționeze cauzele preliminare în șase domenii specifice. Astfel, acesta a primit primele cereri provenind de la instanțele naționale pe care Curtea de Justiție i le‑a transmis în temeiul noilor dispoziții statutare și de reglementare și care acoperă domenii precum TVA‑ul, accizele, dreptul vamal sau drepturile pasagerilor. Aceste evoluții privesc însăși natura Tribunalului, care participă în prezent, împreună cu Curtea de Justiție, la dialogul cu instanțele naționale și contribuie astfel la buna aplicare a dreptului Uniunii în statele membre.

În același timp, Tribunalul rămâne organul jurisdicțional care controlează în primă instanță activitatea instituțiilor și organelor Uniunii. Acest rol a fost efectiv consolidat prin reformă, care a extins domeniile în care recursurile împotriva deciziilor Tribunalului sunt supuse unui mecanism de admitere în principiu în fața Curții și sunt limitate la cazurile care ridică probleme importante pentru unitatea, coerența sau dezvoltarea dreptului Uniunii. În ceea ce privește contenciosul întemeiat pe clauze compromisorii sau acțiunile formulate împotriva deciziilor camerelor de recurs independente de organisme, oficii sau agenții precum Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei sau autoritățile de supraveghere financiară, Tribunalul va fi cel mai adesea instanța de ultim grad de jurisdicție.

Dincolo de ceea ce pot arăta statisticile, modificările substanțiale ale Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Regulamentului de procedură al Tribunalului, reformarea dispozițiilor practice de punere în aplicare a acestui regulament, adaptarea structurilor, a modului de lucru și a instrumentelor informatice, precum și necesitatea de a forma personalul au exercitat în anul 2024 o presiune puternică asupra activității Tribunalului și a grefei sale.

Structura statisticilor anuale a fost modificată pentru a reflecta noile competențe preliminare, chiar dacă numărul cererilor depuse în ultimele trei luni ale anului 2024 și transmise Tribunalului nu a fost decât de 19, provenind din 12 state membre diferite. Este interesant de observat că 8 dintre aceste trimiteri preliminare provin de la instanțele supreme din 7 state membre diferite. În schimb, este prea devreme pentru a trage concluzii fiabile cu privire la importanța cererilor primite în diferitele materii care țin de competența Tribunalului sau pentru a furniza indicații cu privire la modul în care Tribunalul soluționează cauzele preliminare.

2024 a fost de asemenea anul plecării de la Tribunal a 5 judecători, numiți membri ai Curții de Justiție, și al sosirii a 2 noi judecători. Tribunalul, grefa și serviciile au trebuit să depună eforturi serioase pentru a încheia în timp util numeroasele proceduri din care făceau parte cei 5 judecători care, în octombrie 2024, s‑au alăturat Curții de Justiție.

2. Cauze introduse: o scădere probabil conjuncturală

Primul fapt care iese în evidență este că numărul de cauze introduse a scăzut ușor sub pragul de 800 și, cu 786 de cauze noi, este cea mai scăzută cifră din ultimii 10 ani. Este foarte probabil ca acest fenomen să fie în mare măsură conjunctural și să se explice în special prin activitatea redusă a celorlalte instituții într‑un an marcat de alegerile europene și de reînnoirea Comisiei.

Cu toate acestea, unele tendințe ar putea avea o altă explicație.

În ceea ce privește contenciosul referitor la drepturile de proprietate intelectuală, se observă o ușoară scădere a numărului de cauze introduse (268 față de 310 în 2023), deși camerele de recurs ale Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) au închis mai multe proceduri în raport cu anul precedent. Tendința de scădere a acestui contencios în fața Tribunalului s‑ar putea confirma, din moment ce acțiunile introduse în fața camerelor de recurs ale EUIPO au scăzut (-6 %), iar utilizarea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor în fața EUIPO a fost încurajată.

Cauzele referitoare la politica economică și monetară, domeniu care include în special dreptul bancar, sunt în scădere drastică, în special în ceea ce privește acțiunile introduse împotriva Comitetului unic de rezoluție. Aceasta se explică prin faptul că, începând cu anul 2024, respectiv după sfârșitul perioadei inițiale de opt ani de la 1 ianuarie 2016, Comitetul unic de rezoluție a încetat să perceapă contribuțiile ex ante ale instituțiilor supuse Fondului unic de rezoluție, care constituiau principala sursă de litigii. Cele 14 acțiuni introduse în anul 2024 vizează readoptarea deciziei privind contribuțiile ex ante la Fondul unic de rezoluție pentru anul 2021 și trebuie asimilate celor 48 de cauze privind contribuțiile pentru anul 2023.

Contenciosul privind reglementarea piețelor și serviciilor digitale a înregistrat introducerea a șase cazuri referitoare la Regulamentul privind serviciile digitale (UE) 2022/2065 (în limba engleză: Digital Services Act, DSA), care privesc desemnarea ca „platformă online foarte mare” sau cuantumul taxei de supraveghere, și două cauze referitoare la Regulamentul privind piețele digitale (UE) 2022/1925 (în limba engleză: Digital Markets Act, DMA), care se referă la decizii de desemnare ca „controlori de acces”. În acest stadiu, Tribunalul nu a primit încă cauze privind punerea în aplicare de către Comisie a obligațiilor de substanță care se impun acestor actori economici, cauze care ar putea alimenta contenciosul în anii următori.

Contenciosul privind măsurile restrictive rămâne stabil la nivelul de 63 cauze, la fel ca în 2023. La fel ca în anul 2023, noile cauze din acest domeniu privesc în mare parte (47 de cauze din 63) seria de măsuri restrictive adoptate de Uniunea Europeană în anul 2022 împotriva unor persoane fizice și entități în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. În numeroase cauze pendinte privind astfel de măsuri restrictive, reclamanții, în loc să atace aceste decizii printr‑o nouă acțiune, și‑au adaptat cererea introductivă în temeiul articolului 86 din Regulamentul de procedură pentru a contesta prelungirea sau modificarea măsurilor care îi privesc. Această tehnică prezintă avantajul de a concentra examinarea mai multor acte care vizează aceeași parte în cadrul uneia și aceleiași cauze, răspunzând obiectivelor de claritate, de celeritate și de securitate juridică care i‑au fost atribuite Tribunalului la momentul introducerii sale în anul 2016. Totuși, în special în ceea ce privește actele cu termen semestrial, aceasta a îngreunat procedurile în curs și a complicat gestionarea acestora, mai ales atunci când adaptarea cererii introductive intervenea în iminența ședinței de audiere a pledoariilor sau în cursul acesteia. Pentru a face față acestor dificultăți, Tribunalul a modificat Regulamentul său de procedură pentru cazurile în care termenul de introducere a acțiunii începe să curgă după 1 septembrie 2024. Se prevede în prezent că adaptarea cererii introductive trebuie prezentată într‑un termen scurt după notificarea deciziei Tribunalului de deschidere a fazei orale a procedurii sau, în principiu, chiar înainte de notificarea deciziei de a se pronunța fără parcurgerea fazei orale a procedurii. Desigur, este prea devreme pentru a întocmi un bilanț, însă acest nou regim pare să permită o mai bună conciliere a interesului reclamanților de a‑și concentra cererile în cadrul unei cauze deja pendinte cu necesitatea ca Tribunalul să își organizeze lucrările în mod previzibil și să încheie procedurile în termene rezonabile.

În cadrul materiilor tradiționale ale contenciosului Tribunalului, funcția publică se stabilizează (78 cauze față de 82 în 2023). În domeniul ajutoarelor de stat, nivelul crește de la 10 cauze în 2023 la 23 de cauze în 2024, rămânând în același timp cu mult sub nivelurile istorice. În sfârșit, la fel ca în anii 2022 și 2023, cauzele în materie de concurență sunt foarte puține, cu 10 cauze noi în 2024.

3. Cifre care reflectă activitatea instanței

Cu 922 de cauze soluționate în cursul anului, Tribunalul se situează peste media anului trecut și mult mai bine decât media ultimilor ani. Acesta reușește de asemenea să reducă într‑o măsură semnificativă stocul de cauze în curs de soluționare: cauzele soluționate depășesc noile cauze cu 136 de unități, iar cauzele în curs de soluționare sunt în număr de 1302 (dacă grupul de 404 cauze în esență identice introduse în 2023 este contabilizat ca o singură cauză, cifra brută este de 1705 cauze). Aceasta este cea mai mică cifră din anul 2015 încoace. Acest progres se explică în parte prin soluționarea anumitor grupuri mari de cauze.

S‑a constatat că:

20,2 % dintre cauze au fost soluționate de complete de judecată extinse de cinci judecători, ceea ce constituie de departe procentul cel mai ridicat din istoria Tribunalului. Acesta este rezultatul unei tendințe tot mai mari, în cursul ultimilor ani, de a încredința unor complete extinse cauzele care ridică probleme importante, inedite sau susceptibile să determine evoluția jurisprudenței, ceea ce a devenit posibil prin creșterea numărului de judecători. Completele extinse pronunță în cea mai mare parte hotărâri (163 în anul 2024), dar adoptarea de ordonanțe nu este exclusă (23 în anul 2023, 10 în anul 2023).
75,4 % dintre cauze au fost soluționate de complete de judecată de trei judecători, față de 79 % în anul 2023, ceea ce se explică tocmai prin trimiterea mai frecventă la un complet extins.
Nouă cauze au fost soluționate de Marea Cameră a Tribunalului (una singură în 2023 și în 2022, niciuna în 2021 și 2020), ceea ce constituie o altă manifestare a tendinței de a privilegia completele de judecată mai largi; în urma reformei Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene, Tribunalul se poate pronunța în prezent și în cameră intermediară de nouă judecători, dar acest complet nu a fost încă activat.
Patru cauze au fost decise de un judecător unic (nouă cauze în 2023), ceea ce confirmă caracterul excepțional al acestei devoluții.
Numărul cererilor de măsuri provizorii introduse este stabil, la un nivel ridicat (42 în 2024 față de 41 în 2023), la fel ca numărul procedurilor de măsuri provizorii încheiate (42 în 2024 față de 40 în 2023).
62 % dintre cauzele soluționate în anul 2024 au fost soluționate prin hotărâre și 38 %, prin ordonanță (în anul 2023 procentele respective erau de 59 % și de 41 %). Pentru 64,5 % dintre cauzele soluționate prin hotărâre a avut loc o ședință de audiere a pledoariilor (66 % în anul 2023).
În decembrie 2024, Tribunalul a închis prima sa procedură preliminară, adoptând o ordonanță de radiere ca urmare a retragerii cererii de decizie preliminară de către instanța națională.

Numărul ședințelor de audiere a pledoariilor din anul 2024 a revenit la 232 (286 de ședințe în anul 2023, 241 de ședințe în anul în 2022) pentru 300 de cauze pledate (419 cauze în anul 2023 și 303 cauze în anul 2022).

În cursul anului au avut loc două ședințe cu videoconferință, pentru prima dată de la intrarea în vigoare, la 1 aprilie 2023, a noilor norme privind recurgerea la acest sistem.

Durata medie a procedurii este în creștere ușoară. Aceasta se ridică la 18,5 luni în anul 2024 pentru cauzele soluționate prin hotărâre sau prin ordonanță, față de 18,2 luni în anul 2023, și la 22,1 luni (față de 21 în anul 2023), atunci când sunt luate în considerare numai cauzele soluționate prin hotărâre. În această privință se observă că durata medie a procesului în această din urmă categorie variază între o durată medie de 42,6 luni, pentru cauzele de dreptul concurenței, sau 37,2 luni, pentru cauzele privind ajutoarele de stat, și 13,5 luni, pentru cauzele de proprietate intelectuală. Închiderea mai multor cauze sau grupuri de cauze complexe, în special în domeniile ajutoarelor de stat și concurenței sau dreptului bancar, a contribuit la creșterea duratei medii a procedurii. Acest fenomen ar trebui să se atenueze, iar durata medie a procesului ar trebui, prin urmare, să se reducă în următorii ani, din moment ce Tribunalul a soluționat sau soluționează în prezent ultimele mari grupuri de cauze moștenite din trecut.

Din cele 1705 de cauze aflate pe rolul Tribunalului la 31 decembrie 2024 (cifră brută, incluzând cele 404 acțiuni identice introduse în 2023), 32 % privesc dreptul instituțional (cele 404 cauze citate anterior se încadrează în această materie), aproximativ 10 % țin de politica economică și monetară, 7 % privesc ajutoare de stat, iar 5 %, măsuri restrictive. Referitor la materiile care fac obiectul unei specializări în cadrul Tribunalului, proprietatea intelectuală reprezintă 19 % dintre cauzele pendinte, iar funcția publică, 6,5 % dintre aceste cauze, procente care rămân stabile în raport cu anul precedent. În ceea ce privește completele de judecată, se poate observa o recurgere sporită la Marea Cameră, cu două cauze pendinte în fața acestui complet la sfârșitul anului 2024, una în materie de acces la documente, iar cealaltă privind reexaminarea actelor fără caracter legislativ care conțin dispoziții ce pot contraveni dreptului mediului.

4. Aspecte importante ale anului 2024 și perspective

În anul 2024, Tribunalul a depus eforturi considerabile consacrate finalizării și punerii în aplicare a reformei sistemului jurisdicțional al Uniunii Europene, inițiată odată cu cererea de reformă a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene, introdusă de Curtea de Justiție în noiembrie 2022. Regulamentul de modificare a statutului a fost adoptat la 11 aprilie 2024 și a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024. La 10 iulie 2024, Tribunalul a adoptat, în acord cu Curtea de Justiție și după aprobarea Consiliului, modificări fundamentale ale Regulamentului său de procedură, care au intrat de asemenea în vigoare la 1 septembrie 2024 și care urmăresc în special să permită Tribunalului să își exercite noile competențe preliminare începând cu luna octombrie 2024. Dispozițiile practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură au fost reformate, în timp ce alte texte, referitoare în special la utilizarea e‑Curia, au fost modificate. Tribunalul a instituit o cameră desemnată să soluționeze cererile de decizie preliminară, care ar trebui să rămână în vigoare până la reînnoirea parțială a Tribunalului prevăzută pentru septembrie 2025, urmând apoi să fie înlocuită de două camere cu competență preliminară. Acesta a ales trei judecători (doi titulari și un supleant) chemați să exercite funcția de avocat general pentru soluționarea cererilor de decizie preliminară. Tribunalul a modificat de asemenea normele privind compunerea Marii Camere și a instituit norme pentru compunerea Camerei intermediare de nouă judecători create prin modificarea statutului.

Tribunalul și‑a continuat politica de gestionare proactivă a cauzelor și a pus în aplicare cu succes noile măsuri adoptate în 2023 pentru soluționarea cauzelor foarte mari și a marilor grupuri de cauze încă din momentul înregistrării lor. Aceste cauze sunt atribuite camerelor și judecătorilor raportori potrivit unor criterii specifice, fac obiectul unui calendar orientativ, care urmează să fie revizuit în funcție de evoluția procedurii, și pot beneficia de resurse mai importante, precum și de un tratament prioritar din partea celulei cititorilor de hotărâri și a serviciilor de traducere. S‑a decis că judecătorii implicați în soluționarea cauzelor preliminare nu sunt niciodată numiți raportori pentru cauze foarte mari sau grupuri de cauze, întrucât acest lucru ar fi incompatibil cu prioritatea acordată unei gestionări rapide a cererilor de decizie preliminară, în conformitate cu asigurările date legiuitorului cu ocazia reformei.

Tribunalul și grefa acestuia și‑au continuat activitatea de modernizare a serviciului public de justiție, care contribuie la eficacitatea sistemului judiciar european. 2024 a fost consacrat dezvoltării instrumentelor informatice necesare pentru soluționarea cererilor de decizie preliminară transmise Tribunalului, dar și finalizării primelor etape în crearea unui sistem integrat de administrare a cauzelor (SIGA) și pregătirii fazelor ulterioare. Toate documentele de informare destinate publicului larg au fost actualizate, iar textele au fost distribuite în timp util în vederea intrării în vigoare a noilor dispoziții. Măsurile privind accesibilitatea fizică și digitală sunt de asemenea un subiect de reflecție pe ordinea de zi a Tribunalului și a grefei sale.

5. Activitatea grefei Tribunalului: adaptarea la reformă și gestionarea procedurilor

Scăderea numărului de cauze noi a avut un efect benefic asupra grefei, reducând într‑o oarecare măsură presiunea activității zilnice de gestionare a procedurilor jurisdicționale. Acest lucru a permis alocarea de resurse și de timp adaptărilor necesare, ca urmare a reformei sistemului jurisdicțional al Uniunii și în special a pregătirilor pentru gestionarea cererilor de decizie preliminară.

Totuși, cifrele demonstrează că activitatea continuă într‑un ritm susținut:

53 863 de înscrieri în registru;
9 693 de acte de procedură depuse la grefă;
822 290 de pagini depuse prin intermediul aplicației e‑Curia în cursul anului.

Grefa a asistat judecătorii instanței în timpul a 346 de conferințe de cameră (334 în anul 2023), a 232 de ședințe de audiere a pledoariilor și a 37 de ședințe de pronunțare.

A se vedea și

Statisticile judiciare privind anii anteriori pot fi consultate tot pe site‑ul Curia, în secțiunea „Istoric".