Statisticile judiciare ale Tribunalului - 2023

A se vedea statisticile detaliate ale Tribunalului

Comentarii pe marginea statisticilor Tribunalului pentru anul 2023

de Vittorio Di Bucci, grefierul Tribunalului

Pentru prima dată de la intrarea mea în funcție, la 5 iunie 2023, am onoarea să iau stiloul în mână pentru a face comentarii pe marginea statisticilor anuale referitoare la activitatea jurisdicțională. La fel ca predecesorul meu, Emmanuel Coulon, consider că acest exercițiu este esențial pentru a urmări evoluția litigiilor, pentru a aprecia anumite consecințe ale activității legislative, de reglementare și decizionale a instituțiilor și organismelor Uniunii Europene, precum și pentru a evalua efectele alegerilor pe care le‑a făcut instanța.

Pentru a permite o interpretare corectă a statisticilor din anul 2023, este necesar să se semnaleze de la bun început o serie de 404 cauze introduse în octombrie 2023 (T‑620/23-T‑1023/23), care sunt în esență identice, întrucât acțiunile au ca obiect modificarea sistemului facultativ de pensii complementare al deputaților europeni, și care intră în domeniul „drept instituțional” (a se vedea tabelul nr. 4 de mai jos). Această serie a avut un impact enorm asupra numărului de cauze introduse, care, pentru prima dată în istoria Tribunalului, depășește pragul de 1 000, acestea ridicându‑se la 1 271. Dacă aceste cauze, care au fost conexate, ar fi contabilizate ca o singură cauză, numărul de acțiuni introduse ar fi de 868 de cauze și s‑ar situa la un nivel apropiat de cel din anii precedenți (904 în anul 2022, 882 în anul 2021 și 847 în anul 2020).

I. Cauze introduse: primele cauze privind reglementarea piețelor digitale și anumite fluctuații în celelalte materii

Un nou contencios, privind reglementarea piețelor și a serviciilor digitale, a apărut în anul 2023. Acest fapt este urmarea adoptării de către Uniunea Europeană a Regulamentului (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (în limba engleză: Digital Services Act, DSA) și a Regulamentului (UE) 2022/1925 privind piețele digitale (în engleză: Digital Markets Act, DMA). Primul constituie o reglementare de ansamblu a intermediarilor și a platformelor online care este pusă în aplicare atât de autoritățile naționale, cât și de Comisie și, în această din urmă ipoteză, poate face obiectul unor acțiuni în fața Tribunalului (două în anul 2023: T‑348/23, Zalando/Comisia, și T‑367/23, Amazon Services Europe/Comisia). Al doilea este un act legislativ care vizează în mod specific marile grupuri digitale, impunându‑le obligații legate de desemnarea acestora drept „controlori de acces”. Revine Comisiei, sub controlul instanței Uniunii, sarcina de a desemna aceste grupuri și de a le aplica normele menționate. Trei reclamanți au introdus deja patru acțiuni la Tribunal pentru a contesta decizii adoptate în cadrul procedurii de desemnare drept controlor de acces (cauzele T‑1077/23, Bytedance/Comisia, T‑1078/23, Meta/Comisia, și T‑1079/23 și T‑1080/23, Apple/Comisia). Au fost puse în aplicare măsuri de organizare internă pentru a pregăti instanța pentru acest nou contencios, precum și pentru acțiunile care ar putea viza o altă inovație legislativă, Regulamentul (UE) 2022/2560 privind subvențiile străine. În vederea acestor măsuri, arătăm că Tribunalul a decis să modifice decizia privind criteriile pe baza cărora cauzele sunt atribuite camerelor (JO 2023, C 286, p. 2).

În cadrul materiilor tradiționale ale contenciosului Tribunalului se poate constata o ușoară creștere în domeniile funcției publice (82 de cauze, față de 66 în anul 2022) și proprietății intelectuale (310, față de 270 în anul 2022).

Contenciosul privind măsurile restrictive a continuat să alimenteze activitatea Tribunalului, dar într‑o măsură mai mică decât în anul 2022. În anul 2023 au fost introduse 63 de cauze, față de 103 în anul 2022. Noile cauze din acest domeniu privesc în mare parte (41 de cauze din 63) seria de măsuri restrictive adoptate de Uniunea Europeană în anul 2022 împotriva unor persoane fizice și entități în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. În numeroase cauze pendinte privind în cea mai mare parte măsuri restrictive, reclamanții și‑au adaptat cererea introductivă în temeiul articolului 86 din Regulamentul de procedură pentru a contesta prelungirea sau modificarea măsurilor care îi privesc, în loc să atace aceste decizii printr‑o nouă acțiune. Această tehnică prezintă avantajul de a concentra examinarea mai multor acte în cadrul uneia și aceleiași cauze, însă îngreunează contenciosul și complică administrarea acestuia, mai ales atunci când adaptarea cererii introductive intervine în iminența ședinței de audiere a pledoariilor sau în cursul acesteia. Tribunalul intenționează să își modifice Regulamentul de procedură cu privire la acest aspect pentru a prevedea că adaptarea cererii introductive trebuie prezentată într‑un termen scurt după notificarea deciziei Tribunalului de deschidere a procedurii orale. Aceasta ar permite menținerea unei anumite flexibilități în ceea ce privește regimul contencios al prelungirilor și modificărilor actelor adoptate de instituțiile Uniunii, limitând în același timp inconvenientele cu care se confruntă Tribunalul în prezent.

Cauzele care privesc politica economică și monetară, domeniu care include, printre altele, dreptul bancar, continuă să crească în fiecare an, atingând numărul de 56 de cauze noi introduse în anul 2023. Dat fiind că majoritatea acestor cauze se referă la contribuțiile anuale ale băncilor la Fondul unic de rezoluție și că perioada inițială de contribuție de opt ani ajunge la final, această cifră s‑ar putea reduce în următorii ani.

În domeniul ajutoarelor de stat, creșterea circumstanțială a numărului de acțiuni în anul 2022 (68 de cauze noi) nu s‑a confirmat în anul 2023. Intensificarea activității în acest domeniu era legată de depunerea în anul 2022 a numeroase acțiuni prin care se contesta decizia Comisiei privind schema de ajutor pusă în aplicare de Portugalia în favoarea zonei libere Madeira, dovadă că activitatea Tribunalului depinde de actele adoptate de instituțiile și de organele Uniunii Europene și de contestarea legalității acestor acte. Cele 10 noi cauze înregistrate în acest domeniu în anul 2023 constituie cifra cea mai scăzută de la momentul în care Tribunalul a devenit competent să judece acțiunile particularilor în materie de ajutoare de stat, în anul 1993.

În sfârșit, cauzele în materie de concurență continuă să se situeze la un nivel istoric scăzut, cu 13 cauze noi în anul 2023.

II. Cifre care reflectă activitatea instanței

Cu 904 cauze soluționate în cursul anului, Tribunalul se situează peste media ultimilor ani. Acesta reușește de asemenea să reducă stocul de cauze pendinte, din moment ce cauzele finalizate depășesc cauzele noi cu 36 de unități, dacă grupul de 404 cauze în esență identice este contabilizat ca o singură cauză. Pe această bază, cele 1 438 de cauze pendinte la 31 decembrie 2023 constituie o ușoară îmbunătățire în raport cu cele 1 474 de cauze pendinte înregistrate în urmă cu un an. Acest progres s‑ar putea amplifica în anul 2024, când Tribunalul ar trebui să fie în măsură să soluționeze anumite grupuri mari de cauze. Pare să se confirme că Tribunalul este în măsură să absoarbă transferul anumitor competențe preliminare, prevăzut pentru toamna anului 2024, și să reducă astfel volumul de muncă al Curții de Justiție.

S‑a constatat că:

aproape 14 % (13,61 %) dintre cauze au fost soluționate de complete de judecată extinse, de cinci judecători, ceea ce confirmă tendința de creștere a trimiterilor în complet extins constatată deja în anul 2022 (12 %; 123 de cauze soluționate de un complet extins în anul 2023, față de 100 în anul 2022). Completele extinse pronunță în cea mai mare parte hotărâri, dar adoptarea de ordonanțe nu este exclusă (10 în anul 2023, 8 în anul 2022);
79 % dintre cauze au fost soluționate de complete de judecată de trei judecători, față de 82 % în anul 2022. Această scădere poate fi explicată prin trimiterea mai frecventă la un complet extins, astfel cum s‑a explicat mai sus;
o cauză a fost finalizată de Tribunal statuând în Marea Cameră ca urmare a trimiterii de către Curte, care s‑a pronunțat în recurs, a cauzei spre rejudecare la instanță (cauza T‑65/18 RENV, Venezuela/Consiliul, privind măsuri restrictive având în vedere situația din Venezuela);
nouă cauze au fost decise de un judecător unic (opt hotărâri, o ordonanță), față de două în anul 2022 și trei în anul 2021;
numărul cererilor de măsuri provizorii introduse este în creștere ușoară (41 în anul 2023, față de 37 în anul 2022), la fel ca numărul procedurilor de măsuri provizorii soluționate (40 în anul 2023, față de 37 în anul 2022);
59 % din cauzele finalizate în anul 2023 au fost soluționate prin hotărâre, iar 41 % prin ordonanță. Pentru 66 % din cauzele soluționate prin hotărâre a avut loc o ședință de audiere a pledoariilor.

Numărul ședințelor de audiere a pledoariilor a crescut în mod semnificativ (286 de ședințe, față de 241 în anul 2022 și de 240 în anul 2021), pentru 419 cauze pledate (303 în anul 2022 și 290 în anul 2021). Trebuie remarcat faptul că în anul 2023 au fost organizate 10 ședințe comune care acoperă un total de 70 de cauze pledate. Posibilitatea de a organiza o ședință de audiere a pledoariilor comună mai multor cauze care nu sunt conexate este prevăzută la articolul 106a din Regulamentul de procedură începând cu 1 aprilie 2023. Una dintre acestea a cuprins un total de 42 de cauze pledate (în grupul de cauze T‑700/13, Caixabank și alții/Comisia, privind ajutorul de stat pus în aplicare de Spania în favoarea anumitor grupuri de interes economic și a investitorilor acestora sub forma unui regim fiscal aplicabil anumitor contracte de leasing pentru achiziționarea de nave, cunoscut și sub denumirea de „sistemul fiscal spaniol în materie de leasing”).

Nicio ședință cu videoconferință nu a avut loc în cursul anului trecut, deși la 1 aprilie 2023 au intrat în vigoare noi norme privind utilizarea acestui dispozitiv. Chiar dacă această posibilitate a fost inițial deschisă atunci când o parte era împiedicată să se deplaseze la sediul Tribunalului din cauza situației de criză sanitară generate de pandemia de Covid‑19, articolul 107a din Regulamentul de procedură prevede în prezent că o parte poate solicita acest lucru pentru motive de securitate sau pentru alte motive serioase (de exemplu o grevă în sectorul aerian) care îl împiedică pe reprezentant să participe fizic la ședință. Această evoluție se explică prin sfârșitul pandemiei.

Durata medie a procedurii este în ușoară creștere. Aceasta se ridică la 18,2 luni în anul 2023 pentru cauzele soluționate prin hotărâre sau prin ordonanță (față de 16,2 luni în anul 2022 și 17,3 luni în anul 2021) și la 21 de luni (față de 20,4 în anul 2022 și 20,3 în anul 2021) atunci când sunt luate în considerare numai cauzele soluționate prin hotărâre. În această privință se observă că durata medie a procesului în această din urmă categorie variază între o durată medie de 37,1 luni pentru cauzele de dreptul concurenței sau 34,1 luni pentru cauzele privind ajutoarele de stat și 13,7 luni pentru cauzele de proprietate intelectuală. Soluționarea mai multor cauze sau grupuri de cauze complexe, în special în domeniile ajutoarelor de stat și concurenței, a contribuit la creșterea duratei procedurii.

Din cele 1 841 de cauze pendinte în fața Tribunalului la 31 decembrie 2023 (cifră brută, incluzând cele 404 de acțiuni identice), 29 % privesc dreptul instituțional (astfel cum s‑a arătat mai sus, cele 404 de cauze citate anterior fac parte din cele 543 de cauze pendinte la 31 decembrie 2023 care se încadrează în această materie), 13 % privesc politica economică și monetară, iar 9,5 % privesc ajutoare de stat. Referitor la materiile care fac obiectul unei specializări în cadrul Tribunalului, proprietatea intelectuală reprezintă 18 % din cauzele pendinte, iar funcția publică 6 % din aceste cauze, procente care rămân stabile în raport cu anul precedent. În ceea ce privește completele de judecată, se poate observa o recurgere sporită la Marea Cameră, cu șase cauze pendinte în fața acestui complet la sfârșitul anului 2023, care fac parte din două grupuri, unul referitor la Fondul de redresare și reziliență, iar celălalt privind măsuri restrictive.

III. Aspecte marcante ale anului 2023 și perspective

În anul 2023 Tribunalul și‑a continuat politica de gestionare proactivă a cauzelor și a adoptat noi măsuri pentru tratarea cauzelor foarte mari și a grupurilor mari de cauze încă din momentul înregistrării lor. Aceste măsuri ar trebui de asemenea să faciliteze preluarea anumitor grupuri de cauze care fuseseră suspendate până la soluționarea, în recurs, a cauzelor identificate ca pilot. Obiectivele urmărite sunt raționalizarea și accelerarea procedurilor în cauzele cele mai complexe, care vor fi atribuite camerelor și judecătorilor raportori potrivit unor criterii specifice, vor face obiectul unui calendar orientativ, care urmează să fie revizuit în funcție de evoluția procedurii, și vor putea beneficia de resurse mai importante, precum și de un tratament prioritar din partea celulei cititorilor de hotărâri și a serviciilor de traducere.

Lucrările de pregătire în vederea transferului parțial al competenței de a se pronunța cu privire la cererile de decizie preliminară au avut un ritm susținut în cursul anului și vor continua în anul 2024. Acestea presupun în special adaptarea Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și a normelor de procedură (Regulamentul de procedură, Dispozițiile practice de punere în aplicare și textele derivate). Un acord politic cu privire la reforma statutului a fost obținut la 7 decembrie 2023 și a fost confirmat ulterior de Parlamentul European și de Consiliu. Tribunalul a redactat un proiect de modificare a regulamentului său de procedură care, după acordul Curții, va fi transmis Consiliului la începutul anului 2024 pentru a obține aprobarea acestuia. Celelalte texte, care țin în esență numai de Tribunal, sunt de asemenea în curs de pregătire. Pe lângă modificarea normelor de procedură, sunt necesare activități considerabile de adaptare a structurilor, a metodelor și a fluxurilor de lucru sau a instrumentelor informatice, precum și acțiuni de formare a personalului pentru a permite Tribunalului și grefei acestuia să facă față cu succes sosirii primelor cereri de decizie preliminară, prevăzută pentru ultimul trimestru al anului 2024.

Modernizarea serviciului public al justiției, care contribuie la eficacitatea sistemului judiciar european, se află de asemenea în centrul activității Tribunalului. La măsurile luate în cursul anilor anteriori pentru digitalizarea întregului proces judiciar, de la depunerea în principiu obligatorie a actelor prin aplicația e‑Curia la semnătura electronică a hotărârilor judecătorești, se adaugă lucrările întreprinse de instituție în vederea creării unui sistem integrat de gestionare a cauzelor (SIGA) și cele care vor permite Tribunalului să gestioneze sosirea procedurilor preliminare în anul 2024.

IV. Activitatea grefei Tribunalului: o imagine de ansamblu asupra unei activități tot mai susținute

Activitatea tot mai susținută a grefei Tribunalului merită o atenție deosebită.

De‑a lungul anului au fost depășite mai multe praguri și au fost doborâte mai multe recorduri:

pragul de 20 000 de cauze introduse la Tribunal de la crearea sa, odată cu înregistrarea cauzei T‑1148/23, PAN Europe/Comisia, depusă la 8 decembrie 2023;
cel de 1 000 de cauze introduse în cursul unui an (1 271 de cauze). Depunerea celor 404 cauze identice citate anterior nu îngreunează în mod semnificativ volumul de muncă al completelor de judecată, însă a avut un impact considerabil asupra activității grefei, care a procedat la înregistrarea acestora, la notificarea lor, la publicarea comunicărilor în Jurnalul Oficial și a pregătit conexarea lor;
un număr record de acte de procedură înscrise în registru (62 020);
un număr record de memorii depuse la grefă (5 264, altele decât cererile introductive);
cea mai mică rată de regularizare a cererilor de sesizare a instanței (22,9 %, față de 31,96 % în anul 2022 și 41,2 % în anul 2021), rezultat la care au contribuit nu numai luarea în considerare a grupului de 404 cauze, ci și o reducere a anumitor formalități în cadrul modificării Regulamentului de procedură și difuzarea pe site‑ul Curia a unui aide‑mémoire și a unor modele indicative de cereri introductive;
numărul de pagini depuse prin intermediul aplicației e‑Curia a atins 1 762 453 în cursul anului.

Grefa a asistat judecătorii instanței în timpul a 334 de conferințe de cameră (352 în anul 2022 și 338 în anul 2021) și a 286 de ședințe de audiere a pledoariilor.

În plus, 94 % dintre acte sunt depuse în format electronic prin aplicația e‑Curia, a cărei utilizare a devenit obligatorie la 1 decembrie 2018, sub rezerva câtorva excepții. În anul 2023 aceste depuneri au reprezentat un volum de aproape două milioane de pagini (1 762 453 de pagini). Trebuie să se rețină că utilizarea aplicației e‑Curia nu va fi obligatorie în cadrul procedurilor preliminare, însă va fi puternic încurajată datorită avantajelor pe care le prezintă pentru instanțele naționale, pentru persoanele interesate și pentru Tribunal.

A se vedea și

Statistici comentate ale activității Tribunalului în 2022

Statisticile judiciare privind anii anteriori pot fi consultate tot pe site‑ul Curia, în secțiunea „Istoric".