născut în 1946; studii juridice (Master of Arts, Universitatea din Oxford, 1967; Master of Laws, University College London, 1969); lector la University College London (1967-1973); barrister (Londra, 1972-1974); administrator, administrator principal la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (1974-1990); profesor de drept invitat la Universitatea Saskatchewan, Saskatoon, Canada (1988); șef al personalului la Consiliul Europei (1990-1993); șef de secție (1993-1995), grefier adjunct (1995-2001), grefierul Curții Europene a Drepturilor Omului (2001-septembrie 2005); președintele Tribunalului Funcției Publice începând cu data de 6 octombrie 2005 şi până la data de 6 octombrie 2011.
născut în 1956; licențiat în drept (Universitatea Liberă din Bruxelles, 1979); diplomă specială de licență în drept internațional (Bruxelles, 1980); doctor în drept (1989); responsabil al Serviciului juridic din cadrul Société anonyme du canal et des installations maritimes din Bruxelles (1979 1984); funcționar la Comisia Comunităților Europene (Direcția Generală Afaceri Sociale, 1984-1988); membru al Serviciului Juridic al Comisiei Comunităților Europene (1988-1994); referent juridic la Curtea de Justiție a Comunităților Europene (1994-2005); titular de curs la Centrul Universitar din Charleroi (drept social internațional și european, 1989-1991), la Universitatea din Mons-Hainaut (drept european, 1991-1997), la Universitatea din Liège (dreptul funcției publice europene, 1989-1991; dreptul instituțional al Uniunii Europene, 1995-2005; drept social european, 2004-2005) și din 2006 la Universitatea Liberă din Bruxelles (dreptului instituțional al Uniunii Europene); numeroase lucrări publicate în domeniul dreptului social european și al dreptului instituțional al Uniunii Europene; judecător la Tribunalul Funcției Publice începând cu data de 6 octombrie 2005; președintele Tribunalului Funcției Publice începând 07 octombrie 2011 și 31 august, in 2016.
născut în 1952; licențiat al Școlii de Înalte Studii Comerciale din Helsinki și al Facultății de Drept a Universității din Helsinki; referent la Curtea Administrativă Supremă din Finlanda; secretar general al Comitetului pentru reforma protecției juridice în administrația publică; administrator principal la Curtea Administrativă Supremă; secretar general al Comitetului pentru reforma contenciosului administrativ, consilier la Direcția legislativă a Ministerului Justiției; grefier adjunct la Curtea AELS; referent juridic la Curtea de Justiție a Comunităților Europene; judecător la Curtea Administrativă Supremă (1998-2005); membru al Comitetului pentru Refugiați; vicepreședinte al Comitetului de dezvoltare a instituțiilor judiciare finlandeze; judecător la Tribunalul Funcției Publice în perioada 6 octombrie 2005-6 octombrie 2009; judecător la Tribunal începând cu data de 7 octombrie 2009; vicepreședinte al Tribunalului începând cu 17 septembrie 2013.
născut în 1955; licențiat în drept (Universitatea din Salonic, 1977); diplomă specială de licență în drept european (Institutul de Studii Europene al Universității Libere din Bruxelles, 1980); doctor în drept (Universitatea din Salonic, 1984); jurist lingvist la Consiliul omunităților Europene (1980-1982); cercetător la Centrul de Drept Economic Internațional și European din Salonic (1982-1984); administrator la Curtea de Justiție a Comunităților Europene și la Comisia Comunităților Europene (1986-1990); profesor de drept comunitar, de drept internațional privat și de drepturile omului la Universitatea Panteion din Atena (din 1990); colaborator extern pentru afaceri europene la Ministerul Justiției și membru al Comitetului permanent al Convenției de la Lugano (1991-2004); membru al Comisiei Naționale de Concurență (1999-2005); membru al Comisiei Naționale a Poștei și Telecomunicațiilor (2000-2002); membru al Baroului din Salonic, avocat pe lângă Curtea de Casație; membru fondator al Uniunii Avocaților din Europa (UAE); membru asociat al Academiei Internaționale de Drept Comparat; judecător la Tribunalul Funcției Publice începând cu data de 6 octombrie 2005 şi până la data de 6 octombrie 2011.
născută în 1950; licențiată în drept a Universității din Wrocław (1972), doctor în drept (Łodz, 1982); avocat, membru al Baroului Republicii Polone (din 1977); cercetător invitat (Universitatea Paris X, 1987-1988; Universitatea din Nantes, 1993-1994); expert al „Solidarnosc” (1995-2000); profesor de dreptul muncii și de drept social european la Universitatea din Łodz (1997-1998 și 2001-2005), profesor agregat la Școala Superioară de Comerț din Varșovia (2002), profesor de dreptul muncii și al securității sociale la Universitatea „Cardinal Stefan Wyszynski” din Varșovia (2002-2005); viceministru al muncii și al afacerilor sociale (1998-2001); membru al Comitetului de negociatori pentru aderarea Republicii Polone la Uniunea Europeană (1998-2001); reprezentant al guvernului polonez pe lângă Organizația Internațională a Muncii (1998-2001); autor al mai multor lucrări în domeniul dreptului muncii și al dreptului social european; judecător la Tribunalul Funcției Publice începând cu data de 6 octombrie 2005 și până la 7 octombrie 2013.
Născut în anul 1967 la Voiron (Franța), domnul Stéphane Gervasoni absolvă Institut d’études politiques (IEP) de Grenoble (Institutul de Studii Politice din Grenoble, Franța), în 1988, și École nationale d’administration (ENA) (Școala Națională de Administrație, Franța), în 1993 (promoția Léon Gambetta).
Își începe cariera profesională la Conseil d’État (Consiliul de Stat, Paris, Franța), în anul 1993 în calitate de auditor, apoi, începând din 1996, în calitate de înalt funcționar („maître des requêtes”) (grad deținut până în 2008, an în care este numit în gradul de consilier de stat). În aceste calități, exercită funcția de judecător raportor în cadrul Secției de contencios până în anul 1997 și este în același timp membru al Secției sociale (în perioada 1996-1997). În paralel, i se încredințează de asemenea, din 1994 până în 1996, funcția de comisar al guvernului pe lângă Comisia specială de casație în materie de pensii, la momentul respectiv atașată temporar Conseil d’État, și, între 1995 și 1997, funcția de consilier juridic pe lângă Ministerul Funcției Publice francez și pe lângă ville de Paris (Municipalitatea Paris).
În 1997, domnul Gervasoni integrează prefectura departamentului Yonne (Franța) în calitate de secretar general, însărcinat de asemenea cu funcția de subprefect al arondismentului Auxerre, funcție pe care o exercită până în anul 1999. Se alătură ulterior prefecturii departamentului Savoie (Franța), unde asumă, în perioada 1999-2001, funcția de secretar general și pe cea de subprefect al arondismentului Chambéry (Franța).
Funcțiile pe care domnul Gervasoni le-a exercitat în cadrul Conseil d’État și al administrației publice îl conduc la Curtea de Justiție a Comunităților Europene, pe care o integrează în calitate de referent juridic pe lângă judecătorul Jean-Pierre Puissochet, între anii 2001 și 2005. Este numit judecător la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene la 5 octombrie 2005, ziua instalării acestei instanțe nou create. Își exercită funcția în cadrul său până la 6 octombrie 2011, în calitate de președinte de cameră în perioada 6 octombrie 2008-6 octombrie 2011.
Rechemat în funcție la Conseil d’État, domnul Gervasoni este, din 2011 până în 2013, adjunct al președintelui Camerei a opta a Secției de contencios.
Se consacră în plus unor activități didactice în calitate de conferențiar în cadrul Institutului de Studii Politice (IEP) din Paris, între 1993 și 1995, și la Université de Luxembourg (Universitatea din Luxemburg), din anul 2016. Pe de altă parte, a fost de asemenea membru titular al Comisiei de recurs a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în perioada 2001-2005, și membru al Comisiei de recurs a Agenției Spațiale Europene (ESA), în perioada 2011-2013.
Domnul Gervasoni este numit judecător la Tribunal la 16 septembrie 2013. Ales de două ori de colegii săi președinte de cameră, își exercită funcția în această calitate în perioada 21 septembrie 2016-19 septembrie 2022.
născut în 1945; studii universitare la Berlin, la München și la Frankfurt am Main (1966-1972); primul examen de stat (1972); magistrat stagiar la Frankfurt am Main (1972-1973 și 1974-1975); Colegiul Europei din Bruges (1973-1974); al doilea examen de stat (Frankfurt am Main, 1976); angajat la Biroul Federal al Forței de Muncă și avocat (1976); judecător la Tribunalul pentru Litigii de Muncă (landul Hessa, 1977-1993); lector la Fachhochschule für Sozialarbeit din Frankfurt am Main și la Verwaltungsfachhochschule din Wiesbaden (1979-1990); expert național la Serviciul Juridic al Comisiei Comunităților Europene (1993-1996 și 2001-2005); atașat pentru afaceri sociale la Ambasada Republicii Federale Germania la Madrid (1996-2001); judecător la Tribunalul pentru Litigii de Muncă din Frankfurt am Main (februarie-septembrie 2005); judecător la Tribunalul Funcției Publice începând cu data de 6 octombrie 2005 şi până la data de 13 aprilie 2016.
născută în 1956; studii de drept (licenciatura en derecho, Universitatea din Barcelona, 1981); specializare în comerțul internațional (Mexic, 1983); studii privind integrarea europeană (Camera de Comerț din Barcelona, 1985) și privind dreptul comunitar (Escola d'Administació Pública de Catalunya, 1986); funcționar în cadrul Generalitat de Catalunya (membru al Serviciului juridic al Ministerului Industriei și Energiei, aprilie 1984-august 1986); membru în Baroul din Barcelona (1985-1987); administrator și apoi administrator principal în cadrul Diviziei cercetare și documentare a Curții de Justiție a Comunităților Europene (1986-1994); referent juridic la Curtea de Justiție (cabinetul avocatului general Ruiz-Jarabo Colomer, ianuarie 1995-aprilie 2004; cabinetul domnului judecător Lõhmus, mai 2004-august 2009); titularul cursului de contencios comunitar la Facultatea de Drept (Universitat Autònoma din Barcelona, 1993-2000); numeroase lucrări publicate și cursuri în materia dreptului social european; membru al Camerei de recurs a Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante (2006-2009); judecător la Tribunalul Funcției Publice începând cu data de 7 octombrie 2009 şi până la data de 13 aprilie 2016.
născut în 1950; licențiat în drept și avocat în cadrul Baroului din Padova; asistent, apoi cercetător în drept civil și comparat la Facultatea de drept a Universității din Padova (1977-1982); titular de curs în materia dreptului comunitar la Colegiul European (Parma, 1990-1998), la facultățile de drept din Padova (1985-1987), Macerata (1991-1994), Napoli (1995) și la Universitatea de Stat din Milano (2000-2001); membru al comitetului științific al Master in European integration din cadrul Universității din Padova; funcționar la Direcția bibliotecă, cercetare și documentare a Curții de Justiție a Comunităților Europene (1982-1984); referent juridic la Curtea de Justiție a Comunităților Europene pe lângă avocatul general G. F. Mancini (1984-1988); consilier juridic al secretarului general al Parlamentului European, domnul E. Vinci (1988-1993); șef de divizie la Serviciul juridic al Parlamentului European (1995-1999); director al Direcției de afaceri legislative și de concilieri, de relații interinstituționale și de relații cu parlamentele naționale din cadrul Parlamentului European(1999-2004); director al Direcției de relații externe a Parlamentului European (2004-2006); director al Direcției de afaceri legislative din cadrul Serviciului juridic al Parlamentului European (2006-2011); autor a mai multe publicații în dreptul civil italian și în dreptul Uniunii Europene; judecător la Tribunalul Funcției Publice începând de la 6 octombrie 2011 şi până la 31 august 2016; judecător la Tribunal începând de la 19 septembrie 2016 şi până la data de 26 septembrie 2019.
născut în 1951; licențiat în drept și licență specială în economie (Universitatea Erasmus din Rotterdam, 1973); doctor în drept (Universitatea din Utrecht, 1981); cercetător în drept european și în drept economic internațional (1973-1974) și conferențiar în drept european și în drept economic la Institutul Europa al Universității din Utrecht (1974-1979) și la Universitatea din Leyde (1979-1981); referent juridic la Curtea de Justiție a Comunităților Europene (1981-1986); șef al secției Drepturi statutare din cadrul Diviziei de personal a Curții de Justiție a Comunităților Europene (1986-1987); membru al Serviciului Juridic al Comisiei Comunităților Europene (1987-1991); referent juridic la Curtea de Justiție a Comunităților Europene (1991-2000); șef de divizie (2000-2009), apoi director (2009-2011) al Direcției cercetare și documentare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (2009-2011); profesor titular (1988-2003) și profesor de onoare (începând cu 2003) în drept european la Universitatea din Maastricht; consilier la Curtea de Apel din 's-Hertogenbosch (1993-2011); membru al Academiei Regale de Științe a Țărilor de Jos (începând cu 1993); numeroase publicații în materie de drept european; judecător la Tribunalul Funcției Publice începând de la 6 octombrie 2011 până la 31 august 2016; judecător la Tribunal începând de la 19 septembrie 2016.
născut în 1957; licențiat în drept (Trinity College, Dublin, 1975-1979); cercetător asistent în cadrul biroului senatorului Mary Robinson (1978-79 și 1980); bursă de studii „Pádraig Pearse” la Colegiul Europei (Bruges, 1979); studii postuniversitare de drept european la Colegiul Europei (1979-1980); master în drept la Universitatea din Cambridge (1980-1981); stagiar la Parlamentul European (Luxemburg, 1981); administrator la Secretariatul comisiei juridice a Parlamentului European (Luxemburg, 1981-1988); membru al serviciului juridic al Parlamentului European (Bruxelles, 1988-1995); referent juridic la Curtea de Justiție (1995 2000); conferențiar în drept european la Harvard Law School (2000); membru al serviciului juridic al Parlamentului European (2000-2003), apoi șef de unitate (2003 2011) și director (2011); autor al numeroase publicații; judecător la Tribunalul Funcției Publice începând cu data de Saselea octombrie 2011 şi până la data de 31 august 2016.
născut în 1966; studii de drept (Candidatus juris), Universitatea din Aarhus (1989); avocat stagiar pe lângă consilierul juridic al guvernului danez (1989-1991); referent juridic la Curtea de Justiție a Comunităților Europene pe lângă avocatului general C. C. Gulmann (1991-1993); admis în baroul din Danemarca (1993); avocat pe lângă consilierul juridic al guvernului danez (1993-1995); titular de curs de drept european la Universitatea din Copenhaga; conferențiar la Institutul European de Administrație Publică (IEAP) (Luxemburg, 1995-1997); avocat în Baroul din Bruxelles (1997); conferențiar, ulterior director al IEAP (Luxemburg, 1997-1999); administrator la Serviciul juridic al Autorității de Supraveghere a Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) (1999-2000); referent juridic la Curtea de Justiție a Comunităților Europene pe lângă judecătorul Gulmann (2003-2006), apoi pe lângă judecătorul L. Bay Larsen (2006-2013); judecător la Tribunalul Funcției Publice începând de la de 7 octombrie 2013 și până la 31 august 2016; judecător la Tribunal începând de la 19 septembrie 2016.
născut în 1957; licențiat în drept al Universității Clasice din Lisabona (1980); monitor de drept administrativ la Universitatea Clasică din Lisabona (1979-1980); studii în domeniul proprietății industriale la Institutul Max-Planck din München (1982-1984); administrator, apoi șef de direcție la Ministerul Afacerilor Interne (1980-1986); avocat în Baroul din Lisabona (1981-1986); în cadrul Parlamentului European, administrator în cadrul Direcției Generale Informare și relații publice (1986-1987), al Direcției Generale Cercetare și studii (1987-1992), al Direcției Generale Personal, buget și finanțe (1992 1996) și al Serviciului Juridic (1996-2000); șef al Departamentului administrativ și financiar (2000-2007), apoi director al Departamentului juridic (2007-2011) și al Direcției A (2012-2015) în cadrul Ombudsmanului European; judecător la Tribunalul Funcției Publice la 13 aprilie la 31 august 2016.
născut în 1978; licențiat în drept la universitatea Sfântul Kliment Ohridski din Sofia (2002) și Master of Laws în drept european la Colegiul Europei (Bruges, 2004); doctor în drept (2008); avocat în Baroul din Bruxelles (2004-2006); conferențiar universitar în dreptul procedural al Uniunii Europene la Universitatea de Economie Națională și Mondială din Sofia (2008 2012) și la Universitatea Sfântul Kliment Ohridski din Sofia (2010-2013); profesor asociat de drept al Uniunii Europene și de drept internațional privat la Academia de Științe din Bulgaria (din 2014); titular de curs invitat la Universitatea Cambridge și la KU Leuven; referent juridic la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (2007-2016); fondator și membru al comitetului director al Asociației Bulgare de Drept European; redactor-șef al revistei de drept european Evropeiski praven pregled; autor a numeroase publicații în materia dreptului european; judecător la Tribunalul Funcției Publice începând de la 13 aprilie până la 31 august 2016; judecător la Tribunal începând de la 19 septembrie 2016.
născută în 1955; studii juridice la Regensburg și la Geneva (1974-1979); primul examen de stat (1979); studii postuniversitare de drept comunitar la Colegiul Europei din Bruges (1979-1980); magistrat stagiar la Regensburg (1980-1983); doctor în drept (1982); al doilea examen de stat (1983); avocat la München și la Paris (1983-1989); funcționar la Curtea de Justiție a Comunităților Europene (1990-2005); referent juridic la Curtea de Justiție a Comunităților Europene (cabinetul domnului judecător Jann, 1995-2005); funcții didactice în cadrul mai multor universități din Germania, Austria, Elveția și Rusia; profesor onorific al Universității din Saar (din 1999); membru în diverse comitete, asociații și comisii juridice; numeroase lucrări publicate în domeniul dreptului și al contenciosului comunitar; grefier la Tribunalul Funcției Publice începând cu data de Treizeci noiembrie 2005 şi până la data de 31 august 2016; decedată la data de 05 ianuarie 2024.