Statisticile judiciare ale Tribunalului - 2022

A se vedea statisticile detaliate ale Tribunalului   

Statistici comentate ale activității Tribunalului în 2022

de domnul Emmanuel Coulon, grefierul Tribunalului

Statisticile referitoare la activitatea jurisdicțională a Tribunalului constituie deopotrivă un instrument esențial de orientare a activității judiciare, un instrument de evaluare a efectelor opțiunilor jurisdicționale și reflectarea contencioasă a activității legislative, de reglementare și decizionale a instituțiilor și organismelor Uniunii Europene. Analiza acestor date, produse de grefa instanței, se înscrie în cadrul obligației de a face o prezentare publică a activității desfășurate de Tribunal și a tendințelor evidențiate în evoluția contenciosului. Prin urmare, ea este esențială.

În 2022, Tribunalul și‑a continuat politica de gestionare dinamică a cauzelor și a adoptat dispozițiile necesare pentru reluarea procedurilor în grupurile mari de cauze care fuseseră suspendate până la soluționarea celor identificate ca fiind cauze‑pilot. Aceste schimbări au condus la o intensificare a activității judiciare, așa cum reiese cu claritate din interpretarea datelor referitoare la activitatea grefei. În același timp, instanța a rămas pe deplin conectată la actualitatea economică, societală, de mediu și geopolitică din Uniunea Europeană și din statele sale membre. După cauzele legate de criza din domeniul sănătății (ajutoare de stat, achiziții publice, politică comercială, sănătate publică, acces la documente și funcția publică) care au marcat anul 2021, unul dintre aspectele notabile ale anului 2022 este apariția litigiilor privind măsurile restrictive adoptate de Uniunea Europeană în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina.

În termeni foarte generali, se constată că, având 904 cauze depuse și 858 de cauze soluționate, numărul cauzelor pendinte a crescut inevitabil, ajungând la 1 474.

Cauze introduse: imagine de ansamblu a principalelor materii vizate

Numărul de cauze introduse îl depășește pe cel din ultimii doi ani (882 în 2021 și 847 în 2020), dar rămâne mai mic decât cel din anii precedenți (939 în 2019, 917 în 2017, 974 în 2016 și 912 în 2014). Întrucât Tribunalul este competent să judece în primă instanță acțiuni directe formulate de statele membre și de persoanele fizice și juridice, cu excepția celor care rămân rezervate Curții de Justiție, activitatea sa depinde în mare măsură de actele adoptate de instituțiile și organismele Uniunii Europene și de contestarea legalității acestor acte.

Dintre cele aproximativ patruzeci de materii în care se introduc acțiuni, domeniul acțiunii externe a Uniunii Europene (măsuri restrictive) și cel al normelor de concurență aplicabile statelor (ajutoare de stat) merită o atenție deosebită.

Contenciosul măsurilor restrictive, despre care se observă că este perfect legat de evoluțiile geopolitice, a reprezentat, cu 103 cauze noi, 11,4 % din totalul cauzelor introduse în 2022 (față de 4,8 % în 2021 și 3 % în 2020). Începând cu februarie 2022, Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri restrictive împotriva persoanelor și entităților în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Legalitatea numeroaselor acte de impunere a acestor măsuri, care au afectat mai multe sute de resortisanți și entități, a dat naștere la 75 de acțiuni depuse între 30 martie și 31 decembrie. Trebuie remarcat că, printre aceste acțiuni, cea introdusă la 8 martie 2022 împotriva Consiliului Uniunii Europene de RT France, o societate cu sediul în Franța a cărei activitate constă în editarea de canale tematice, a urmărit anularea interdicției temporare de difuzare a conținutului. Această cauză (T‑125/22), în care Tribunalul a trebuit să se pronunțe, printre altele, asupra respectării dreptului la apărare și asupra pretinsei încălcări a libertății de exprimare și de informare, a fost soluționată de Marea Cameră a Tribunalului (compusă din 15 judecători) la finalul unei proceduri accelerate, care a durat patru luni și 19 zile.

În domeniul ajutoarelor de stat au fost introduse nu mai puțin de 68 de cauze (față de 46 în 2021 și 42 în 2020), dintre care 50 de persoane fizice și juridice care au contestat decizia Comisiei privind schema de ajutoare pusă în aplicare de Portugalia pentru Zona Franca da Madeira.

Spre deosebire de creșterile constatate în aceste două domenii, se constată o scădere a numărului de acțiuni noi în domeniul proprietății intelectuale (270, față de 308 în 2021 și de 282 în 2020) și al funcției publice (66, față de 81 în 2021 și de 120 în 2020).

În sfârșit, deși majorarea numărului de acțiuni introduse în domeniul bancar și financiar nu este semnificativă, se observă că numărul acestora crește cu câteva unități în fiecare an. În 2022 au fost înregistrate 49 de noi acțiuni, dintre care 37 au fost depuse de bănci și instituții financiare împotriva Comitetului unic de rezoluție, o agenție a Uniunii Europene responsabilă de gestionarea Fondului unic de rezoluție și de pregătirea și executarea rezoluției băncilor stabilite în statele membre care participă la mecanismul unic de rezoluție.

Și, pentru a sublinia faptul că reglementarea protecției datelor cu caracter personal este un subiect de mare actualitate, se atrage atenția asupra acțiunii în anulare introduse în 2022 de Meta Platforms Ireland împotriva unei decizii a Comitetului european pentru protecția datelor (cauza T‑682/22). Este vorba despre a doua acțiune formulată împotriva deciziilor acestui comitet, prima fiind cea depusă de WhatsApp Ireland în 2021 (cauza T‑709/21), respinsă de Tribunal ca inadmisibilă în 2022.

2022: an al plecărilor și al intrărilor în funcție ale unor judecători

Cu 858 de cauze soluționate, Tribunalul a finalizat mai puține cauze decât în 2021 (951). Această scădere de 9,8 % este în mare măsură de ordin conjunctural. Astfel, compunerea Tribunalului a fost modificată în mod semnificativ ca urmare, pe de o parte, a preluării funcției de către judecători noi în cursul anului și, pe de altă parte, a plecărilor și sosirilor unor judecători în cadrul reînnoirii trienale parțiale a Tribunalului. Evident, aceste mișcări nu au rămas fără consecințe asupra organizării și funcționării instanței și a grefei sale, consecințe pe care merită să le explicăm.

Mai mulți judecători și‑au preluat funcția în cursul anului 2022, în afara reînnoirii trienale, și au succedat astfel unor judecători ale căror posturi au fost declarate vacante după numirea lor la Curtea de Justiție în octombrie 2021 [domnul Gratsias (Grecia), numit judecător, și domnul Collins (Irlanda). numit avocat general] și unui judecător decedat în anul 2021 [domnul judecător Berke (Ungaria)]. Astfel, doamna judecătoare Kingston (Irlanda) și domnul judecător Dimitrakopoulos (Grecia) au depus jurământul la 13 ianuarie 2022, iar domnul judecător Tóth (Ungaria), la 6 iulie 2022.

Doi judecători noi numiți în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (JO 2015, L 341, p. 14) și‑au preluat de asemenea funcțiile în ianuarie 2022 [domnul judecător Kukovec (Slovenia)] și în iulie 2022 [doamna judecătoare Ricziová (Slovacia)], permițând astfel Tribunalului să fie compus din 54 de judecători pentru prima dată de la sfârșitul reformei vizând dotarea Tribunalului cu doi judecători pentru fiecare stat membru.

În cadrul operațiunii de reînnoire parțială a Tribunalului din septembrie 2022, trei judecători noi și‑au preluat funcția [doamna judecătoare Tichy‑Fisslberger (Austria), domnul judecător Valasidis (Grecia) și domnul judecător Verschuur (Țările de Jos)].

Prin urmare, Tribunalul a primit opt judecători noi în anul 2022.

Pe de altă parte, ca la fiecare trei ani, judecătorii au ales, imediat după reînnoirea parțială, președintele, vicepreședintele și președinții de cameră ai Tribunalului.

Aceste modificări ale componenței Tribunalului au făcut necesară adoptarea a numeroase măsuri de organizare internă. În cadrul acestor măsuri, reținem că Tribunalul a decis să constituie două camere de șase judecători, în afara celor opt camere de cinci judecători, și să confirme specializarea parțială a camerelor prin reînnoirea regulii potrivit căreia, pe de o parte, patru camere soluționează cauzele de funcție publică, iar șase camere soluționează cauzele de proprietate intelectuală și, pe de altă parte, celelalte litigii sunt repartizate între toate camerele. În plus, numărul de complete de judecată care judecă în complet de trei judecători a fost mărit la 68, la care se adaugă cele zece complete de judecată de cinci judecători, precum și Marea Cameră de cincisprezece judecători și, la polul opus, completul de judecător unic. Administrarea acestei organizări a Tribunalului compus din 54 de judecători impune rigoare și precizie.

Punerea în aplicare a unor măsuri de sprijin al preluării unor funcții succesive, care au avut loc, așadar, în ianuarie, în iulie și în septembrie, a necesitat de fiecare dată adoptarea de către Tribunal a unor noi decizii (privind compunerea Marii Camere, criteriile de atribuire a cauzelor către camere, modul de desemnare a judecătorului care înlocuiește un judecător aflat într‑un caz de împiedicare, constituirea camerelor și repartizarea judecătorilor pe camere), publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și accesibile la rubrica „Procedura” Tribunalului.

Grefa a fost foarte implicată în primirea noilor judecători și în operațiunile de concepere și de executare a modalităților de organizare a activității instanței. În această privință este important să se sublinieze că preluarea funcțiilor de către judecătorii noi și noua repartizare a judecătorilor pe camere justifică efectuarea unor atribuiri și reatribuiri ale unui număr ridicat de cauze. Executarea și notificarea atribuirilor și reatribuirilor, care revin grefei, au privit 938 de cauze.

Câteva cifre esențiale:

Se arată că:

• 82 % din cauze au fost soluționate de complete de trei judecători (84 % în 2021 și 75 % în 2020) și aproape 12 % de complete extinse de cinci judecători (față de 9 % în 2021 și 15 % în 2020);
• o cauză a fost soluționată de Marea Cameră a Tribunalului (cauza RT France/Consiliul);
• două cauze au fost decise de Tribunal în complet de judecător unic (trei în 2021 și una în 2020);
• 57 % din cauze au fost soluționate prin hotărâre (60 % în 2021 și 55 % în 2020) și 43 % prin ordonanță (40 % în 2021 și 45 % în 2020), toate litigiile și toate materiile cumulate;
• 55 % din cauzele finalizate prin hotărâre au fost soluționate cu ședință de audiere a pledoariilor (63 % în 2021 și 62 % în 2020).

Numărul ședințelor de audiere a pledoariilor este, la diferență de o unitate, aproape identic cu cel din 2021 (241 de ședințe, față de 240 în 2021 și de 227 în 2020), pentru 303 cauze pledate (290 în 2021 și 335 în 2020) (această diferență între numărul de ședințe și numărul de cauze pledate se explică prin faptul că este organizată o singură ședință în cauzele care au fost conexate). Subliniem că ședința în cauza Google și Alphabet/Comisia (Google AdSense for Search) (cauza T‑334/19), care a avut loc între 2 și 4 mai 2022, a necesitat, la fel ca multe altele, adoptarea unor măsuri coordonate de grefă pentru a asigura perfecta desfășurare a acesteia.

Proporția ședințelor cu videoconferință, care aproape se dublase în valoare absolută între 2020 și 2021 (de la 38 la 72), a scăzut semnificativ: 4,6 % din ședințe (și anume 11 ședințe din 241) au avut loc prin acest sistem, față de 30 % în 2020 (72 de ședințe din 240). Această evoluție este logică. Amintim că recurgerea la videoconferință, care a devenit posibilă încă din 2020, a fost condiționată de imposibilitatea părții, principală sau intervenientă, de a se deplasa la Luxemburg din cauza crizei sanitare legate de pandemia de COVID 19 și de acordul părții respective de a recurge la această modalitate. Ea a fost de asemenea condiționată din punct de vedere tehnic de respectarea anumitor cerințe prealabile menite să asigure desfășurarea dezbaterii în conformitate cu principiul unui proces echitabil și care constau în verificarea înainte de ședință a calității transmisiunii securizate și a inexistenței problemelor legate de interpretarea simultană.

Or, datorită încetării pandemiei, situația din 2022 nu a mai fost cea din 2021.

Pentru viitor, va fi interesant să se urmărească evoluția situației după ce noua dispoziție din Regulamentul de procedură, propusă de Tribunal și aprobată de Consiliul Uniunii Europene, va intra în vigoare. Regimul recurgerii la videoconferință, prevăzut într‑un nou articol 107a din Regulamentul de procedură, precizează în special condițiile juridice în care se poate recurge la aceasta și competența de pronunțare asupra eventualelor cereri, prevăzându‑se totodată că condițiile tehnice figurează în Dispozițiile practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului.

Din dorința de a concretiza politica de accesibilitate a instituției pentru persoanele cu dizabilități, se subliniază că, pentru prima dată în istoria instituției, au fost întrunite condițiile pentru a permite unei persoane cu deficiențe de auz să asiste la o ședință de audiere a pledoariilor în fața Tribunalului.

Durata medie de soluționare este foarte satisfăcătoare. Aceasta este stabilită la 16,2 luni pentru cauzele soluționate prin hotărâre sau prin ordonanță (față de 17,3 luni în 2021 și 15,4 luni în 2020) și este de 20,4 luni atunci când sunt luate în considerare numai cauzele soluționate prin hotărâre, oscilând între durata medie de 13,4 luni pentru cauzele de proprietate intelectuală și cea de 43,7 luni pentru cauzele, voluminoase și complexe, de drept al concurenței [figurează printre acestea cauzele Intel Corporation/Comisia (T‑286/09 RENV), Qualcomm/Comisa (Qualcomm – Plăți de exclusivitate) (T‑235/18), Google și Alphabet/Comisia (Google Android) (T‑604/18), precum și 13 cazuri referitoare la acorduri și practici concertate cu privire la mai multe elemente ale prețurilor serviciilor de transport aerian de mărfuri].

În ceea ce privește cauzele soluționate prin ordonanță, durata medie a soluționării, de 8,9 luni, este cea mai scurtă constatată vreodată.

Așa cum s‑a menționat mai sus, la 31 decembrie 2022 erau pendinte în fața Tribunalului 1 474 de cauze (cu 46 mai mult decât la 31 decembrie 2021, însă cu 23 mai puțin decât la sfârșitul anului 2020). Dintre aceste cauze, 6,5 % și 20,3 % erau cauze de funcție publică și, respectiv, de proprietate intelectuală. Aproape 27 % din cauzele pendinte se încadrau, așadar, în domeniile în care Tribunalul a decis să specializeze unele camere.

Datele statistice precedente nu țin seama nici de cererile de măsuri provizorii, care sunt de competența președintelui Tribunalului (sau a vicepreședintelui care îl înlocuiește în caz de împiedicare), nici de cererile de procedură accelerată, care țin de competența completului de judecată căruia îi este atribuită cauza. Această prezentare ar fi, așadar, incompletă dacă nu ar cuprinde un punct special cu privire la aceste proceduri de urgență, pentru care grefa trebuie să facă dovada unei reactivități imediate atât pentru a prelucra actele depuse, cât și pentru a executa deciziile luate de președinte sau de Tribunal.

Numărul cererilor de măsuri provizorii a scăzut cu 22 % în 2022 față de 2021 [37 (dintre care 9 în domeniul măsurilor restrictive), față de 45], la fel ca acela al cererilor de măsuri provizorii soluționate (37, față de 45).

Numărul cererilor de procedură accelerată s‑a ridicat la 20 (față de 38 în 2021 și de 22 în 2020), dintre care 13 în legătură cu cauzele având ca obiect contestarea legalității măsurilor restrictive adoptate de Uniunea Europeană în cadrul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Numai una dintre aceste cereri a fost admisă, în cadrul unei cereri de anulare a unei decizii a Comisiei privind recuperarea unor sume plătite în mod nejustificat. La rândul său, Tribunalul a utilizat de cinci ori posibilitatea, oferită de articolul 151 din Regulamentul de procedură, de a decide din oficiu judecarea cauzei potrivit procedurii accelerate (inclusiv cauza RT France/Consiliul).

Privire asupra activității grefei Tribunalului

În sfârșit, un accent deosebit trebuie pus pe activitatea foarte susținută a grefei Tribunalului în cursul anului 2022. Pe lângă implicarea grefierului și a cabinetului său în administrarea instanței, modificările normelor de procedură și proiectele jurisdicționale și instituționale în curs, toate echipele din acest serviciu compus din 71 de funcționari și agenți au participat pentru a sprijini instanța în urmărirea obiectivelor sale. Astfel, grefa a fost foarte implicată în gestionarea proactivă a cauzelor, urmărită și realizată de instanță.

Pentru prima dată au fost depășite mai multe praguri:

• pragul celor 60 000 de acte înscrise în registrul ținut de grefă (60 691, față de 56 827 în 2021 și 51 399 în 2020). O analiză mai detaliată arată că ultimul trimestru a fost extraordinar de încărcat, în special ca urmare a atribuirilor și reatribuirilor de cauze care rezultă din recompunerea completurilor de judecată din septembrie 2022, precum și a depunerilor și notificărilor în cauzele care țin de grupuri de cauze (14 % din totalul înscrierilor efectuate în cursul ultimului trimestru este legat de seriile de cauze care implică Comitetul unic de rezoluție);
• pragul celor 10 000 de acte de procedură depuse la grefă de avocați și de agenți (10 412, față de 9 728 în 2021 și 9 572 în 2020);
• pragul celor 14 600 de fișe de transmisiune digitală, pe care grefa le produce și le schimbă cu cabinetele judecătorilor în cadrul procedurilor (14 631 fișe, față de 14 314 în 2021 și 12 636 în 2020).

Grefa a asigurat de asemenea prestațiile sale în cadrul a 352 de conferințe de cameră (reuniuni în care judecătorii discută cauzele și adoptă măsurile necesare pentru a le soluționa) (338 în 2021 și 325 în 2020) și în cadrul celor 241 de ședințe de audiere a pledoariilor.

În sfârșit, grefa a beneficiat din plin, încă o dată, de aplicația e‑Curia, a cărei utilizare a devenit obligatorie la 1 decembrie 2018, sub rezerva câtorva excepții. Astfel, 94 % dintre actele care au fost depuse electronic la grefa Tribunalului în 2022 au reprezentat un volum de aproape un milion de pagini (979 676 de pagini). Începând cu anul 2018 au fost depuse cumulat 4 588 664 de pagini de documente, tratate apoi de grefa Tribunalului, oferind astfel o idee cu privire la volumul unora dintre dosarele supuse cercetării instanței.

Aceste date nu reflectă două evoluții importante ale anului 2022. Prima a urmărit consolidarea dispozitivelor de securitate pentru a garanta protecția datelor sensibile în cadrul instanței și al instituției. Cea de a doua, care reflectă căutarea continuă de către Tribunal a modernității, este recurgerea la semnătura electronică calificată a hotărârilor, a ordonanțelor și a proceselor‑verbale ale ședințelor de audiere a pledoariilor ale Tribunalului. Grefa a făcut tot posibilul pentru a adapta procedurile interne și pentru a încerca să obțină un sistem care să îndeplinească cerințele juridice necesare și să permită o arhivare electronică permanentă.

Prin urmare, Tribunalul Uniunii Europene și grefa acestuia s‑au adaptat, încă o dată, la realitatea circumstanțelor pentru a răspunde cel mai bine așteptărilor legitime ale justițiabililor. Normele de procedură ale instanței au continuat să fie adaptate pentru a permite o instrumentare eficientă a cauzelor, ținând seama de cerințele emergente și de noile realități. În sfârșit, în prelungirea măsurilor luate în cursul anilor anteriori, eforturile au fost continuate pentru a digitaliza toate etapele procesului judiciar, de la depunerea actelor prin aplicația e‑Curia la notificarea prin aceeași modalitate a deciziilor semnate electronic, și pentru a contribui astfel la modernizarea necesară a serviciului public de justiție.

Statisticile judiciare privind anii anteriori pot fi consultate tot pe site‑ul Curia, în secțiunea „Istoric".